Un monument funerar preistoric, atribuit comunităţilor umane Yamnaya, salvat de arheologii din Prahova
0Arheologii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au făcut cercetări arheologice preventive pe raza comunei prahovene Ariceştii Rahtivani, unde existau indicii că movilele de pământ ascund de fapt monumente funerare preistorice.
Săpăturile arheologilor au scos la lumină un tumul care datează de la începutul epocii bronzului (cca 3000-2500 î.Hr.).
Tumulul, una dintre zecile de movile care pot fi observate pe câmpurile din jurul Ploieştiului, avea înălţimea de 1,2 m şi diametrul de 35 m.
„În centrul acestuia, într-o groapă de formă dreptunghiulară care avea dimensiunile de 2×1,10 m şi adâncimea de 0,65 m, fusese depus un individ adult de sex masculin. Atribuit comunităţilor umane Yamnaya, individul a fost înmormântat conform ritualului specific acelei epoci, respectiv aşezat pe spate, cu picioarele îndoite de la genunchi, ridicate, ulterior căzute spre lateral spre sud. Braţele erau aşezate pe bazin. În apropierea craniului fusese depus ocru roşu, iar sub defunct au fost descoperite urmele unei împletituri vegetale, pe care acesta fusese depus”, potrivit arheologului Alin Frînculeasa.
Echipa de arheologi din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Prahova FOTO Facebook/Muzeu Judeţean de Istorie şi Areheologie Prahova
Acest tumul face parte dintr-o serie numeroasă (peste 350) de astfel de movile funerare existente în zona Ploieştiului, dispuse în localităţile Ariceştii Rahtivani, Ploieşti, Blejoi, Păuleşti, Băicoi, Stoeneşti, Nedelea, Târgşoru Vechi, Târgşoru Nou, Strejnicu, Floreşti, Călineşti, Măgureni, ptrivit sursei citate.
Arheologii ploieşteni au cercetat în ultimii ani peste 30 de tumuli, muzeul din Ploieşti devenind depozitar al celui mai important lot de artefacte descoperite în astfel de morminte în România.
”Piese din ceramică, podoabe din argint, cupru, os, cochilii scoici, arme din bronz/cupru, piatră şi silex, indică măiestria meşterilor, încărcătura simbolică, prezenţa unor elite locale sau transregionale. De asemenea, marchează contacte şi interacţiune între populaţii aflate la mare distanţă, din Caucaz (Rusia), traversând nordul Mării Negre (Ucraina), Dunărea de Jos (Moldova, România, Bulgaria, Serbia), până în Câmpia Maghiară (Ungaria)”, arată sursa citată.
FOTO Facebook/Muzeu Judeţean de Istorie şi Areheologie Prahova
Artefactele pot fi văzut în expoziţiile temporare sau permanente ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Ploieşti.
Săpăturile arheologice de la Ariceşti Rahtivani au fost realizate de Alin Frînculeasa, Octav Negrea şi Claudia Dumitrescu din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, ajutai şi de Ana Ilie din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Curtea Domnească” din Târgovişte.
Vă recomandăm să citiţi şi:
De ce europenii sunt cei mai înalţi oameni din lume. Arheolog român implicat într-un studiu care va dezvălui originile populaţiei bătrânului continent
Descoperire în Prahova. Cum erau înmormântaţi strămoşii dacilor, bărbaţii din civilizaţia Yamnaya VIDEO