Harta sinuciderilor din Prahova. O persoană îşi ia viaţa aproape în fiecare săptămână, iar metoda cea mai frecventă este spânzurarea
0Un raport pe 2012 al Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” consemnează o incidenţă a sinuciderilor în Prahova de 12,6 la suta de mii de locuitori. 93 de prahoveni şi-au încheiat anul trecut socotelile cu viaţa, metoda cea mai frecventă, în proporţie de 90%, fiind spânzurarea
Potrivit raportului Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, în 2012, s-au înregistrat 2.753 de sinucideri în România, o scădere faţă de cifra înregistrată în 2011, cu 2784 cazuri. Pe judeţe, incidenţa regională a sinuciderilor, raportată la 100.000 locuitori, aceasta s-a menţinut, ca şi în anii anteriori, cu o rată inexplicabil de mare a sinuciderilor în Harghita – 30 de cazuri din 100.000 locuitori/an, Covasna – 34, Giurgiu – 21,8, Tulcea – 21,8 cazuri/100.000 locuitori/an.
În alte zone ale ţării, incidenţa sinuciderilor este mult sub media naţională, cum sunt Maramureş – 7,31 şi Vrancea – 6,8.
În Prahova, incidenţa sinuciderilor a fost de 12,6 la suta de mii de locuitori, fiind consemnate 93 de sinucideri.
Cea mai folosită metodă de sinucidere în rândul prahovenilor este spânzurarea (66 de cazuri), urmată la mare distanţă de intoxicaţia voluntară (20 de cazuri) şi precipitarea (4 cazuri).
Numărul de sinucideri şi tentative de sinucidere din Prahova nu este, însă, unul constant. Astfel, de la un an la altul pot fi între 30 şi 90 de cazuri, motivaţia sinucigaşilor fiind greu de încadrat într-un tipar anume. Ca o constantă se detaşează, însă, un fond psihic labil al sinucigaşilor, sau apariţia unor evenimente traumatizante, cum ar fi bolile incurabile, certurile în cuplu sau decepţiile în dragoste.
În aprilie, o elevă de 19 ani din Ploieşti, Alexandra Rizea, s-a sinucis după ce s-a despărţit de prietenul său. Gestul său a fost unul şocant pentru familie şi colegi, care o ştiau o fată puternică, zâmbitoare şi extrem de optimistă. Fata a plecat de acasă şi s-a sinucis, prin spânzurare, într-o pădure din Sinaia.
Este exemplul tipic al unei sinucideri „imprevizibile“, cum este catalogată de psihologi, intervenită pe fondul unei depresii care a debutat brusc, acest tip de sinucigaşi reuşind să îşi ascundă problemele, gestul intervenind fără o tentativă ulterioară şi fără semne evidente de depresie. Doar una din 20 de sinucideri sunt de acest fel.
Bărbaţii peste 50 de ani, cea mai mare frecvenţă a sinuciderilor
În biletele lăsate rudelor, sinucigaşii din Prahova au mai invocat eşecul profesional, durerea pricinuită de cineva apropiat, datoriile la bănci, pierderea locului de muncă sau, pur şi simplu, o depresie puternică.
Frecvenţa sinuciderilor a fost mai mare în Prahova în cazul bărbaţilor, cu vârstă mai înaintată, peste 50 de ani, dar, aşa cum o demonstrează şi cazul elevei care s-a sinucis la Sinaia, dar şi al unei studente care s-a spânzurat la parcul de la Sala Sporturilor din Ploieşti, pe 8 noiembrie 2012, chiar de ziua ei de nume, incidenţa sinuciderilor în cazul tinerilor este în creştere.
În ceea ce priveşte metodele, aproape 90% din sinucigaşi preferată să-şi încheie socotelile cu viaţa prin spânzurare, urmată de aruncarea de la înălţime şi ingerarea de medicamente sau substanţe toxice.
Cele mai multe acte de suicid se petrec în Prahova în intervalul mai – august, în ultima lună de vară fiind înregistrate, în general, cele mai multe cazuri.
Pe aceeaşi temă
O tânără din Ploieşti a fost găsită spânzurată într-un parc, chiar de ziua ei de naştere
Elevă din Ploieşti, găsită moartă într-o pădure din Sinaia
Femeie din Câmpina, găsită spânzurată în pod. Un alt prahovean a murit în fântână