FOTO Artistul paielor. Monumente de arhitectură românească, recreate fidel din fibre de cereale

Banalele paie sunt transformate de ploieşteanul Ion Ioniţă, prin tehnica colajului, în migăloase opere de artă care redau fidel biserici, conace şi case vechi româneşti

Ion Ioniţă are 72 de ani, greu de crezut când te întâmpină cu atât de multă energie şi tinereţe în gesturi şi priviri. Are şi un secret pentru forma excelentă, pe care l-a transformat în urare „Să ajungeţi la doctor de câte ori am ajuns eu!“.

Pe deasupra, la 72 de ani, este un artist în plină afirmare, singurul din ţară axat pe colaje din paie ce redau monumente de arhitectură românească. „Sunt foarte multe persoane care lucrează colaje din paie – flori, pagode sau diverse obiecte - şi am încercat să descopăr pe cineva din ţară pasionat tot de arhitectură, dar nu am găsit. Din informaţiile mele, sunt singurul ale cărui colaje au ca tematică monumentele istorice“, spune Ion Ioniţă.

Colaje realizate pe baza schiţelor originale

Colecţia sa de colaje de arhitectură românească cuprinde peste 70 de tablouri în care sunt recreate bisericile pictate din nordul Moldovei, case şi conace monumente istorice din Prahova şi zona Munteniei sau cule olteneşti. Pentru documentare, pentru că toate clădirile sunt recreate fidel, până la cele mai mici amănunte, artistul a mers personal să le vadă, iar pentru cele degradate a consultat schiţe, fotografii şi arhive. „Am ajuns în Maramureş, Moldova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Goleşti, dar şi în toate muzeele satului din ţară. Foarte multe din clădirile pe care le-am realizat din paie sunt acum aproape de prăbuşire, în special case particulare sau conace. Am găsit, însă, schiţele originale şi, deşi în realitate nu mai arată aşa, în tablourile mele sunt exact ca în perioada de glorie“, povesteşte Ion Ioniţă.

Un colaj cu o poveste interesantă este al bisericii din Răpciuni, un sat care a ajuns pe fundul lacului Bicaz. Biserica a fost mutată la Muzeul Satului din Bucureşti şi acum are şi o replică, în miniatură, în unul din tablourile lui Ion Ioniţă.

Paiul, un fenomen al naturii

Paiele din grâu, orz sau secară sunt alese cu mare atenţie, în aşa fel încât prin structura şi textura fibrelor, orientare, consistenţă sau culoare naturală, fără nici un fel de intervenţie sau vopsire să redea relieful, a treia dimensiune. „Am ales paiele pentru că au fost primele materiale de construcţie utilizate, de la acoperiş până la umplutura de grădele pentru ziduri la casele din paiantă. Paiele sunt un fenomen al naturii, cu o posibilitate de susţinere şi rezistenţă foarte mare. O construcţie realizată de om urmând proporţiile unui pai ar fi imposibil să stea în picioare“, explică artistul care are un respect profund şi pentru lemn. „Cele mai vechi construcţii din ţară care au rezistat timpurilor sunt din lemn. De aceea, multe din monumente istorice realizate din lemn şi-au făcut loc şi în colecţia mea de colaje“, mai spune acesta.

Detaliile sunt atât de fidele, încât fiecare sfânt pictat pe faţada Mănăstirii Voroneţ se regăseşte şi în colajul ploieşteanului, la fel cum fiecare cercevea, element de prispă, acoperiş sau turn ale bisericilor, caselor şi conacelor sunt exact acolo unde au fost proiectate şi realizate în clădirile originale. „Chiar dacă nu sunt realizate la o scară strictă, întocmai ca într-o schiţă, le-am redat aşa cum le percepe ochiul uman. De altfel, prin scara exactă nu poate fi redată profunzimea tabloului“, explică Ion Ioniţă.

Petrolistul pasionat de arhitectura românească

Pasiunea pentru migăloasele tablouri vine în cazul artistului din Ploieşti încă din liceu, când cutreiera ţara cu un vagon închiriat de la CFR. „Am avut un profesor de istorie foarte pasionat care, în timpul vacanţei de vară, ne lua, o clasă întreagă, într-un vagon pe care îl transforma în tabără în diverse locuri din ţară. Plecam cu vagonul ataşat la un tren, apoi ne garam într-o staţie şi stăteam câteva zile într-un loc. Am ajuns în Ardeal, Moldova, Banat şi aşa mi s-a deschis apetitul pentru istorie şi  frumuseţea locurilor româneşti“, povesteşte Ion Ioniţă.

Chiar dacă a lucrat în domeniul utilajului petrolier, de primele colaje s-a apucat la începutul anilor ’60, mai întâi tehnici mai simple pentru ca acum să se axeze prioritar pe lucrări de arhitectură românească. Este, de asemenea, şi un pasionat realizator de goblenuri şi, de 21 de ani, unul dintre cei doi bărbaţi (printre 20 şi ceva de femei) de la cercul de cretivitate umană de la Palatul Culturii din Ploieşti.

Colecţia de conace din Prahova

Pentru că în multe din lucrările de arhitectură românească şi-au făcut loc case vechi din Ploieşti – Casa Hagi Prodan, de exemplu, dar şi din zona Comarnic sau Breaza, Ion Ioniţă are în plan realizarea unei colecţii doar cu vechile conace din Prahova. „Multe dintre ele au fost distruse de timp sau oameni, unele sunt, încă, într-o condiţie acceptabilă. Pe baza schiţelor aş vrea să le refac imaginea de altădată pentru a fi cunoscute, astfel, şi de cei care nu vor mai avea poate niciodată ocazia să le vadă în picioare“, spune Ion Ioniţă.

Colajele din paie realizate de ploieştean nu sunt de vânzare, dar pot fi admirate la expoziţiile organizate de artiştii amatori din Prahova.

Vă mai recomandăm

FOTO Povestea pompierului care transformă în artă deşeuri şi obiecte salvate din incendii

Viaţa la 102 ani: gimnastică, drumeţii pe munte şi suporter pe stadion