Cum a evoluat stema judeţului Prahova. Capra neagră, simbolul definitoriu al blazonului judeţului

Judeţul Prahova a avut, de-a lungul timpului, trei steme oficiale proprii. Capra neagră a fost, iniţial, singurul element heraldic şi, ulterior, a devenit simbolul nelipsit al stemei judeţului

Istoria stemelor din Ţara Românească a început abia din secolul al XVIII-lea, iar prima reprezentare a tuturor stemelor districtuale a acestei regiuni istorice datează din 1782: sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezintă medalioane cu herburile tuturor judeţelor, plasate uniform în jurul stemei mari a ţării.

Prahova şi Săcuieni

Potrivit acestui sigiliu din 1782, stema Prahovei era reprezentată de o capră sălbatică. Interesează, însă, în acest context, şi stema unui alt judeţ, ulterior desfiinţat, Săcuieni.

Reşedinţa judeţului Săcuieni s-a aflat iniţial la Urlaţi până cel târziu în 1645, an în care a fost mutată la Vălenii de Munte şi apoi, în 1781, a fost mutată la Bucov.

În componenţa acestui judeţ erau menţionate în 1700 pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino doar 11 sate (Apostolachi,Berceni, Bucov, Ceraş, Cricovul, Drajna, Gheorgachi, Măneciu, Podeni, Porani, Zeletin) din care unul boieresc (Bucov). În 1835, era împărţit în 2 plaiuri (Teleajenul cu reşedinţa la Văleni şi Despre-Buzău cu reşedinţa la Sibiciul de Sus) şi 3 plăşi (Podgoria, cu reşedinţa la Podenii Vechi, Tohani, cu reşedinţa în Plavia şi Câmpul, cu reşedinţa în Mizil). 

Stema judeţului Săcuieni

Judeţul a fost desfiinţat la 1 ianuarie 1845 şi împărţit între judeţele Prahova (cea mai mare parte - bazinele râurilor Teleajen şi Cricovul Sărat şi zona de câmpie până la Mizil) şi Buzău (partea de est). 

Stema judeţului Săcuieni (Secuieni / Saac) era reprezentată de doi butuci de viţă, medalionul judeţului dispărând în 1845, odată cu districtul respectiv. 

Perioada României Mari

În perioada Regatului României şi a României Mari, reprezentările stemelor districtelor româneşti s-au modificat în mică măsură, în paralel cu reorganizările administrativ-teritoriale de până la 1926.

Comisia consultativă heraldică, înfiinţată în 1921, a acordat o atenţie specială elaborării stemelor de judeţe, municipii şi oraşe astfel încât să corespundă tradiţiilor istorice precum şi transformărilor politico-sociale ale vremii. Aceasta a trimis câte un chestionar pentru fiecare judeţ, în care se cereau informaţii despre steme istorice şi curente ale respectivelor instituţii administrative precum şi despre legile prin care au fost acestea fixate.

În urma numeroaselor consultări şi elaborări, în „Monitorul Oficial” nr. 222 din 8 octombrie 1928 a fost publicat „Decretul pentru fixarea stemelor judeţene”. Este de precizat că, iniţial, stemele districtuale în stadiul de proiect fuseseră timbrate cu Coroana de Oţel a României. La acest ornament s-a renunţat pe parcursul consultărilor comisiei.

Stema Prahovei a fost reprezentată, şi în această perioadă, de o capră neagră pe o stâncă de argint.

Prahova, în ţinutul Argeş

Stemele au fost abolite temporar, de la înfiinţarea ţinuturilor în 1938 şi până în 1940, când regimul naţional-legionar a restabilit vechea împărţire pe judeţe. 

Stema ţinutului Argeş, din care făcea parte şi Prahova 

În această perioadă, Prahova aparţinea de ţinutul Argeş. 

Scutul fiecărei steme de ţinut era partajat în bare, brâuri sau cartiere, în totalitate sau parţial, cromatica fiecărei diviziuni astfel rezultate amintind de culorile dominante ale stemelor judeţelor componente.

Perioada comunismului

Stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în 1948 de către regimul comunist. După reforma administrativă din 1968, în urma căreia s-a revenit la împărţirea pe judeţe, potrivit dispoziţiilor Decretului nr.503/1970 privind instituirea stemelor judetelor şi municipiilor, s-au elaborat noi steme pentru fiecare judeţ.

Acestea aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta şi cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub scutul mare se afla o eşarfă având scris pe ea numele judeţului respectiv.

Stema era mobilată cu elemente amintind atât de tradiţia istorică, cât şi de „prefacerile” economice caracteristice epocii. 

În perioada comunistă, simbolurile de pe stema judeţului Prahova erau reprezentate de capra neagră, rafinării, viţa de vie, o carte deschisă, elemente definitorii pentru judeţ – petrolul, învăţământul, podgoriile.

Stemele comuniste au fost abolite în decembrie 1989. Treptat, s-a încercat să se revină la vechile forme ale stemelor de judeţ, fie prin păstrarea acelora, fie prin îmbogăţirea lor, fie prin crearea unor steme cu totul noi.

Stema actuală

Stema actuală a judeţului Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea Guvernului numărul 942/2003, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 633 din 4 septembrie 2003 se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată. În dextra, în câmp albastru, o capră neagră deasupra unei stânci de argint, privind la o coardă de viţă de vie, de aur. În senestra, pe aur, o sondă neagră de tip turlă. Jos, în câmp roşu, o carte deschisă, de argint.

Simbolistic, capra neagră este vechea emblemă a judeţului, amintind de Bucegi, dar şi o continuitate peste timp a stemei. Coarda de viţă de vie (provenind din stema fostului judeţ Săcuieni, desfiinţat în anul 1854) este o aluzie la marile podgorii din această regiune, dintre care cea mai renumită este Valea Călugărească. Sonda reprezintă vechile tradiţii ale industriei petroliere. Cartea simbolizează dezvoltarea învăţământului, tradiţiile de cultură spirituală şi legatura cu amintirea vie a lui Nicolae Iorga, creatorul centrului cultural de la Vălenii de Munte.

Pe aceeaşi temă

Stema Braşovului, inspirată de o legendă veche de peste 1000 de ani

Oaia, simbolul Teleormanului,element prezent pe toate stemele judeţului