Ce sunt frământările de limbă. Exerciţiile care te ajută să ai dicţia unui prezentator de ştiri

Modul corect de a pronunţa sunetele sau dicţia frumoasă pe care o invidiem la marii actori sau la prezentatorii de ştiri nu sunt talente cu care ne naştem. Din contră, reprezintă rezultatul obţinut cu mult efort şi cu exerciţiu zilnic.

Fiecare dintre noi avem deficienţe de pronunţie atunci când întâlnim într-un cuvânt sau într-o propoziţie o anune înşiruire de sunete, fie ele consoane sau vocale: ”rlr”, ”fvf”, ”blb”, ”sş”, ”oua”, ”zj” , ”şj” etc. Vestea bună este că totul se poate corecta în timp, dacă faceţi exerciţii zilnice, iar rezultatele positive vor apărea în cel mult o lunuă, dacă exersaţi corect şi mai ales constant.

Frământările de limbă, numite şi încurcătură de limbă sunt de fapt jocuri fonetice în care sunt folosite cuvinte mai dificil de pronunţat. Unele ”cuvinte” folosite pentru astfel de exerciţii nici măcar nu există în Dicţionarul Explicativ Român, dar acest aspect contează mai puţin. Ne interesează doar să învăţăm, repetând, să pronunţăm corect o îşiruire de cuvinte.

Practic facem un fel de gimnastică a limbii, iar fiecare exerciţiu zilnic nu trebuie să ne ocupe prea mult timp. Cel mult zece minute în faţa oglinzii repetăm continuu, mai întâi în ritm lent, pentru ca în timp să creştem cadenţa, o ”frământare de limbă” în care folosiţi cuvinte care conţin sunetele care ne creează probleme de pronunţie.

Este important să faceţi acest exerciţiu în faţa oglinzii pentru a urmări felul în care ”vă strâmbaţi” atunci când pronunţaţi sunetele dificile. Acest aspect trebuie să dispară. Când vorbim nu trebuie să pară că facem un efort supraomenesc. Totul se face relaxat şi cu bună dispoziţie.

Pentru dificultăţi în pronunţia grupului de sunete ”pr” sau ”tr” învăţaţi următoarea ”poezie”:

Capra calcă-n piatra,

Piatra crapa-n patru;

Crape capul caprei-n patru,

Cum a crapat piatra-n patru.

Mai înâi memoraţi înşiruirea de cuvinte, apoi începeţi să pronunţaţi în ritm lent, normal ca şi când aţi vorbi cu cineva. Măriţi ritmul după fiecare rostire până ajungeţi să o pronunţaţi corect intergral dintr-o suflare.

Jocuri de cuvinte pentru cei care nu pot pronunţa corect sunetul ”s” sau ”ş”

Vulturul stă pe pisc cu un pix în plisc.

Stan stă-n castan ca stânca. Şi varianta: Stan stă-n castan. Stânca stă-n castan ca Stan.

Muştele/Musca muşcă muşcata.

Fata/fiica fostului fierar Fănică face fasole/făsui fără foc fiindcă focul face fum.

Găinuşa nouă ouă ouă nouă cu varianta Găinuşa nouă ouă nouă ouă. Aparent sunt uşor de rostit, dar în ritm alert s-ar putea să aveţi surprize mari.

Ştiu că stii ca ştiuca-i peşte şi mai ştiu că ştiuca-i ştiucă. Şi varianta: Ştiu că ştii că ştiuca-i peşte şi mai ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă

 Jocuri de cuvinte pentru stabilizarea în pronunţie a grupului de litere ”plr”

În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă, ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie şi din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.

Pimpirel cu pila lungă şi-a pilit pila pe punga. Punga-n pila, pila-n punga, Pimpirel cu pila lungă.

Jocuri de cuvinte pentru stabilizarea în pronunţie a grupului de litere ”cr”

Bucură-te cum s-a bucurat Bucureasa de bucuria lui Bucurel când a venit Bucurel bucuros de la Bucuresti.

Joc de cuvinte pentru corectarea pronunţiei sunetelor ”brl”/

Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

Pentru a avea un rezultat cât mai bun, pe măsură ce vă perfecţionaţi pronunţia sunetelor deficitare încercaţi să rostiţi ”poezioara” pe tonuri diferite: răstit, mieros, vesel şi chiar cântaţi.