Stres management: ce se întâmplă cu organismul când suntem stresaţi şi cum putem face faţă stărilor apăsătoare

Înţelegerea felului în care răspundem la stres este foarte importantă pentru a ne putea mobiliza în a face faţă situaţiilor care creează presiune asupra noastră.

"Tendinţa de a încleşta pumnul, bătăile alerte ale inimii, senzaţia de gură uscată, durerile la nivelul maxilarului, durerile de cap, senzaţia de apăsare sau greutate în piept, iritabilitatea, accesele de furie, transpiraţia excesivă, insomnia, durerile de spate, anxietatea, frica inexplicabilă, toate fac parte din spectrul diferitelor forme de stres. Stresul afectează la un moment dat şi apare în diferite moduri. Identificarea situaţiilor care provoacă stres şi apoi acţionarea în mod conştient pentru gestionarea lor reprezintă paşi importanţi în managementul stresului”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut - Psihoterapie integrativă şi psiholog - Psihologia resurselor umane.

Stresul este răspunsul organismului la schimbare, explică specialistul, care  arată că, de regulă, avcesta este cauzat de situaţii neprevăzute.

 „Atunci când există orientarea către confort şi predictibilitate şi cu toate acestea se întâmplă ceva într-un mod neaşteptat, apare un dezechilibru care generează la rândul lui griji şi dă naştere la starea de stres.

Stresul este o experienţă emoţională însoţită de modificări biochimice, fiziologice şi comportamentale. Stresul poate avea cauze multiple. Ar putea să se instaleze pe fondul unor trăiri interioare, neîncredere în sine, temeri, credinţe limitative, procrastinare, perspectivă negativă asupra vieţii, probleme de sănătate. De asemenea, stresul poate apărea pe fondul unor factori externi cum ar fi: lipsa unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, un loc de muncă solicitant, termene scurte de predare a lucrărilor, stil de viaţă dezorganizat, conflicte sau poate un şef exigent”, mai spune Erna Constantin.

Dintre simptomele comune ale stresului fac parte: distragerea cu uşurinţă a atenţiei, confuzia, dezinteresul, apatia, nerăbdarea, mentalitatea de victimă, accesele de furie, explică specialistul „Stresul, de asemenea, te poate transforma într-o persoană capricioasă, tensionată, neliniştită. În cazul nesoluţionării, acesta poate duce în timp la probleme grave de sănătate cum ar fi durerile persistente de cap, de spate, ulcer, boli ale inimii sau slăbirea sistemului imunitar.

Pe lângă acestea, stresul poate afecta relaţiile cu ceilalţi şi se poate instala un blocaj în viaţa profesională în sensul că este stopat procesul dezvoltării în carieră, dar şi în viaţa personală. Stresul este o realitate şi nu poate fi înlăturat 100% pentru că mai intervin, aşa cum am explicat anterior, şi situaţii ce nu pot fi controlate. Cu toate acestea, fiind conştienţi de instalarea stresului, de factorii care conduc la stres, se pot învăţa strategii de gestionare a acestui fenomen.

Astfel, se poate face apel la evitarea situaţiei care poate provoca stres, dacă nu este posibil, atunci atenţia poate fi orientată către modificarea câtorva elemente care au legătură cu situaţia stresantă şi, dacă nici evitarea şi nici modificarea nu sunt posibile atunci rămâne acceptarea”, mai spune psihoterapeutul.

A rezista sau a lupta cu stresul, explică specialistul, nu înseamnă decât a consuma în continuare o cantitate şi mai mare de energie. Cu cât situaţia stresantă este conştientizată mai repede, cu atât vor interveni mai rapid atitudinile orientate spre schimbare.

„În situaţiie stresante sunt câteva resurse, la îndemână, la care putem apela pentru a atinge starea de calm, necesară în managementul stresului. Un prim pas este concentrarea pe respiraţie. Respiraţia profundă asigură cantitatea de oxigen necesară creierului, ceea ce ajută la relaxare şi la a gândi clar. De asemenea, un pahar cu apă rece poate ajuta. Hidratarea ajută la obţinerea energiei care, la rândul ei, ne face să ne simţim mai bine”, explică Erna Constantin.

 Psihoterapeutul ne dă şi un pont: a vorbi despre ceea ce se întâmplă este benefic. Fie că se apelează la prieteni sau la familie, a vorbi despre ceea ce se intâmplă ajută. Procesul vorbirii, spune psihoterapeutul, ajută în procesarea eficientă a problemei, în apariţia mai rapidă a soluţiilor şi conduce la instaurarea senzaţiei de eliberare.

„Ca psihoterapeut, încurajez persoanele care apelează la serviciile mele să îmi descrie în detaliu situaţiile care le-au generat stres şi împreună lucrăm spre depistarea credinţelor limitative şi spre rezolvarea lor. Sunt persoane care se simt mai bine atunci când scriu. Problema notată cât mai detaliat oferă posibilitatea de a se face o paralelă, în final, între ceea ce este un pericol real şi ceea ce este un pericol imaginat. A-ţi adresa întrebări cu impact, este un alt pas în gestionarea stresului: cum pot rezolva această situaţie? Ce altceva aş mai putea face? Dacă unul dintre factorii stresanţi ar fi eliminaţi acum, m-aş simţi mai bine? Întrebările de acest tip vor muta atenţia de la griji spre găsirea unor soluţii”, încheie specialistul.