Video Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, despre desființarea Muzeului Brătianu: „Argumentul măsurilor de austeritate e absurd“ | EXCLUSIV

Deschis publicului de la 1 iunie 2020, Muzeul Național Brătianu de la Florica-Ștefănești (Argeș) riscă să fie desființat din cauza măsurilor de austeritate incluse într-o ordonanță guvernamentală.

Dacă va fi implementată, măsura nu va afecta doar Muzeul Național Brătianu, ci și alte zeci de muzee, teatre și instituții de cultură din România, din cauză că ordonanța prevede comasarea, desființarea, reorganizarea, fuzionarea sau transferul instituțiilor publice cu mai puțin de 50 de angajați.

În cazul Muzeului Național Brătianu, ce funcționează la Vila Florica din Ștefănești, măsura ar fi una deloc adecvată din multiple motive întemeiate.

Vila Florica este leagănul liberalismului și totodată locul unde s-au născut şi au trăit Brătienii, cea mai importantă familie de oameni politici din istoria României. Pentru că Brătienii au avut un rol esențial în construirea României moderne. În plus, anul trecut, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a aprobat acordarea unui împrumut major pentru reabilitarea din temelii a Vilei Florica, iar lucrările trebuie terminate cel târziu în 2029.

„Adevărul“ a vorbit în exclusivitate despre dorința Guvernului României de a închide Muzeul Național ”Brătianu” chiar cu Marie-Hélène Fabra Brătianu, strănepoata marelui Ion I.C. Brătianu.

Foarte atașată de România, Marie-Hélène Fabra Brătianu a cerut și a obținut cetățenia română în octombrie 2020.

https://www.youtube.com/watch?v=TbIVRy295PE

„Statul român ar arunca pe fereastră banii pe care i-a dat pentru Vila Florica”

„Este foarte important ca memoria familiei Brătianu să fie conservată într-un loc atât de importantă precum este Vila Florica. Această vilă construită de Brătieni este impregnată de istoria lor familială și permite păstrarea unei legături umane și intime cu personalitățile care au construit România modernă. Argumentul austerității invocat de Guvernul României pentru desființarea Muzeului Brătianu mi se pare absurd. De ce spun asta? Pentru că statul român a cumpărat această proprietate acum câțiva ani de la urmașii Brătienilor. Și să închizi Vila Florica și să o lași fără folosință ar însemna că statul român ar arunca pe fereastră banii pe care i-a dat pentru achiziționarea vilei”, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul“ Marie-Hélène Fabra Brătianu. 

Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu consideră că Muzeul Național Brătianu și-ar putea lărgi gama de activități în spațiul extraordinar al bibliotecii de la Vila Florica, unde ar putea fi creată o bibliotecă specializată în științele viitorului, bibliotecă legată de ecologie.

„La Vila Florica ar putea fi creat un pol de reflexie unde cercetători internaționali sau studenți s-ar regăsi, iar acest pol ar da județului Argeș și României o aură specială. Patrimoniul Brătienilor nu trebuie trăit ca un lucru încremenit. Forța strămoșilor mei a constat în faptul că au făcut din România o țară modernă. Iar asta trebuie păstrat în spirit. Acest fapt trebuie perpetuat și dezvoltat”, adaugă strănepoata lui Ion I.C. Brătianu.

Marie-Hélène Fabra Brătianu este fiica Ileanei Brătianu şi nepoata Elenei Brătianu şi a istoricului şi omului politic liberal Gheorghe Brătianu. Poartă în ea genele, calităţile şi farmecul unei familii care a scris pagini de aur din istoria României, străbunicul ei, Ion I.C. Brătianu, fiind unul dintre făuritorii României Mari. Marie-Hélène a ajuns prima dată în ţara natală a mamei sale după Revoluţia din decembrie 1989.

Istoria Vilei Florica

La Muzeul Național Brătianu sunt 24 de obiecte ce au aparţinut familiei Brătienilor, multe dintre ele provenind de la Muzeul Goleşti. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României.

Construirea casei de la Florica a început în 1858, când Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, iar noua familie și-a stabilit căminul la ţară. 

Cât a trăit Ionel Brătianu, nimeni nu s-a atins de biblioteca monumentală de la Florica; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei Ion I.C. Brătianu.

După 1948, biblioteca de la Vila Florica a fost risipită şi distrusă de comuniști, doar o parte infimă de cărţi a scăpat, fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci. Mii de volume și numeroase fotografii ale familiei Brătianu au fost arse de comunişti în parcul conacului timp de mai multe săptămâni.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor. Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor. Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea Consiliului Județean Argeş. Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie 2020.