Secretele unei descoperiri istorice: mormântul fratelui lui Vlad Ţepeş, găsit după 500 de ani

În august 2005, doi cercetători de la Muzeul Judeţean Argeş, Spiridon Cristocea şi Marius Păduraru, au găsit la mănăstirea Glavacioc din comuna argeşeană Ştefan cel Mare mormântul lui Vlad Călugărul, fratele vitreg al lui Vlad Ţepeş şi nepotul lui Mircea cel Bătrân. Vlad Călugărul a condus Ţara Românească în 1481 şi 1482-1495. Vlad Călugărul fusese îngropat în 1495 cu mare discreţie şi timp de 510 ani nimeni nu a ştiut de mormântul său.

150 de arheologi au încercat timp de aproape trei secole să îi găsească mormântul

Vlad Ţepeş a avut doi fraţi. Primul dintre ei, Radu cel Frumos, a trăit 32 de ani în Imperiul Otoman, unde fusese trimis de către tatăl său- Vlad Dracul. „Al doilea frate al lui Ţepeş, Vlad Călugărul, a decis să rămână în ţară şi să urmeze o carieră teologică. A fost în tinereţe călugăr, după aceea şi preot şi egumen în mănăstire. După aceea s-a răspopit şi s-a ridicat la domnie şi s-a însurat. A condus Ţara Românească de două ori, în 1481 şi între 1482 şi 1495, când s-a stins din viaţă. Vlad Călugărul a fost foarte apreciat pentru ideile sale renascentiste. A construit 15 mănăstiri şi 30 de sate. A avut relaţii diplomatice foarte bune cu Imperiul Otoman şi de asemenea cu regii Franţei şi Spaniei. Însă moartea şi îngroparea sa au rămas un mister. Încă din secolul al XVIII-lea, peste 150 de arheologi au încercat în zadar să găsească mormântul fratelui lui Vlad Ţepeş, căutându-l în peste 60 de zone din toate regiunile României”, spune istoricul Petre Mihăilescu.

Bijuterii foarte preţioase au fost furate din mormânt

Însă în august 2005, doi arheologi – Spiridon Cristocea, pe atunci director al Muzeului Judeţean Argeş şi profesorul de istorie Marius Păduraru – au făcut descoperirea extraordinară la mănăstirea Glavacioc din comuna Ştefan cel Mare, aflată la 170 km de Bucureşti. Cu un an înainte, mănăstirea Glavacioc fusese inclusă într-un plan de cercetare arheologică al Muzeului Judeţean Argeş

Cei doi arheologi au început să lucreze în zonă pe 8 august 2005. Pe 9 august 2005, după o zi de săpături, au descoperit mormântul lui Vlad Călugărul, fratele lui Vlad Ţepeş. Săpăturile au scos la iveală oseminte foarte vechi, acoperite de o piatră funerară pusă în 1704, la două secole după ce Vlad Călugărul murise. Pe piatră scria în slavonă că „sub această piatră se odihnesc oasele creştinului domnitor Vlad Călugărul, care a avut o contribuţie foarte importantă la renovarea mănăstirii. Piatra a fost pusă de către egumenul Ştefan în martie 1704.” Până în acel an, mormântul fratelui lui Vlad Ţepeş fusese unul foarte simplu, fără nicio inscripţie.

Mormântul era într-o stare avansată de degradare, după ce fusese profanat de mai multe ori în ultimii 500 de ani. Oamenii din comună spun că bijuterii foarte preţioase au fost furate din mormânt.

Arheologii au mai descoperit tot în 2005 că Vlad Călugărul a avut o reşedinţă de vară la aproximativ un kilometru de mănăstire, unde obişnuia să stea câte 3-4 săptămâni pe an.

Piatra funerară are simboluri din vremea lui Brâncoveanu

Piatra funerară a lui Vlad Călugărul este o capodoperă. Confecţionată din calcar numulitic, piatra, aflată într-o stare excepţională, reprezintă, prin motivele decorative pe care le conţine, un monument reprezentativ al artei brâncoveneşti: un corb, o cruce, o sabie şi un sceptru. Tehnica cu care s-a pictat este una foarte rară şi a rezistat pe o parte a pietrei funerare cinci secole. Mai trebuie spus că tot în vara lui 2005, Spiridon Cristocea şi Marius Păduraru au făcut în aceeaşi zonă a mănăstirii şi alte descoperiri arheologice de importanţă naţională: o piatră funerară a unui postelnic îngropat în 1732, un mormânt al unei femei împreună cu hainele şi bijuteriile, ca şi piese din silex şi oase de animale vechi de peste 2.500 de ani.

Dar cea mai importantă descoperire a rămas aceea a mormântului lui Vlad Călugărul, fratele lui Vlad Ţepeş.