Sărbătoarea sfântului Ioan Botezătorul şi legenda terifiantă despre tatăl care a rupt cu dinţii degetul de la mâna profetului
0Arhiepiscopia Argesului şi Muscelului a transmis credincioşilor un mesaj la sărbătoarea sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi. Este ziua în care se prăznuieşte şi "aducerea la Constantinopol a preacinstitei sale mâini", de care sunt legate minuni legendare.
În ziua după Botezul Domnului, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte pe sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, model de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti.
"Glasul care strigă în pustie <<gătiţi calea Domnului>>, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.
Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir, Ioan Botezătorul continuă să fie pentru creştini, în sens duhovnicesc, Înainte-Mergătorul Domnului. (....) Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos", se arată în mesajul Arhiepiscopiei Argesului şi Muscelului de sărbătoarea sfântului Ioan Botezătorul.
Tot astăzi se mai prăznuieşte şi aducerea preacinstitei sale mâini în cetatea împaratească a Constantinopolului. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului arată că Sfântul Evanghelist Luca, ajungând în cetatea Sevastiei, unde se spune că a fost îngropat trupul înaintemergătorului, luând de acolo mâna dreaptă a proorocului, a adus-o în cetatea lui, la Antiohia, unde, prin ea, s-au săvârşit mai multe minuni.
"A rupt cu dinţii, în ascuns, degetul cel mare de la mâna sfântului"
Una dintre aceste minuni, pomenită de Arhipscopie, vorbeşte despre un balaur care îşi avea cuibul în preajma cetăţii Antiohiei, pe care locuitorii păgâni de acolo îl socoteau a fi Dumnezeu şi-l cinsteau cu jertfe, an de an, iar jertfa adusă lui era un om.
„Balaurul târându-se afară din cuibul său, şi arătându-se înspăimântător la vedere, căsca gura mare, lua jertfă şi o sfâşia cu dinţii.Şi trecând timpul, a venit şi rândul unuia dintre creştini să dea pe fiica sa balaurului. De aceea tatăl fetei, alese ca jertfă, se ruga lui Dumnezeu şi sfântului Ioan Botezătorul, ca să i se izbăvească fiica de moartea cea amară. Şi i s-a luminat cugetul să facă următorul lucru: a cerut să se închine la sfânta mână a sfântului Ioan", se arată în mesajul Arhiepiscopiei.
Chipul în care tatăl şi-a salvat fata este tema uneia dintre cele mai cunoscute legende ale locului.
„În timp ce săruta mâna, el a rupt cu dinţii, în ascuns, degetul cel mare de la mâna sfântului; şi dobândind ceea ce dorea, a ieşit din biserică. Iar când a sosit ziua de jertfă şi era adunat tot poporul, a mers şi tatăl fetei ducând pe fiica sa. Şi apropiindu-se de balaur, care căsca gura şi aştepta jertfă, i-a aruncat în gâtlej sfântul deget al înaintemergătorului. Iar odată cu aceasta, balaurul a murit. Şi tatăl s-a întors acasă, cu fiica să vie, povestind minunata ei izbăvire. Iar mulţimea poporului, minunându-se de aceasta mare minune, a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Ioan, zidind o biserică mare închinata Sfântului", explică Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.
Se spune că la praznicul Înălţării cinstitei Cruci, era înălţată de arhiereu şi această cinstită mână a Botezătorului. Iar când se înălţa, oamenii erau atenţi la degetele proorocului: desfacerea degetelor însemna belşug de roade, iar strângerea lor, lipsă şi nerodire.
Arhiepiscopia Argesului şi Muscelului aminteşte că, tot în această zi, are loc şi pomenirea sfântului noului mucenic Atanasie cel din Atalia, care a mărturisit în Smirna, în anii 1700.