Primul Crăciun în pandemie. Cum să ne păstrăm echilibrul emoţional în cea mai sensibilă perioadă a anului
0Psihologul Ionuţ Ghiugan explică, pentru Adevărul, cum putem încerca să ne simţim mai puţin singuri de sărbători, chiar dacă, anul acesta, Crăciunul va fi altfel.
Recomandarea autorităţilor ca românii “să îşi planifice sărbătorile în aşa fel încât să se întâlnească cu relativ puţină lume, să nu meargă în locuri aglomerate, să păstreze distanţa, masca şi să fie precauţi”, prefigurează un Crăciun altfel decât până acum. Trebuie să ne schimbăm obiceiurile de zeci de ani, să renunţăm la a mai aduna toată familia la masă sau în jurul bradului ori la a mai porni cu colindul, iar unii dintre noi vor resimţi restricţiile mai tare decât alţii.
Sărbătoarea cu cele mai mari aşteptări, promovată în toate reclamele ca una de familie, n-a fost nici în afara pandemiei la fel de fericită, ca-n urări, pentru toată lumea.
Pericolul instalări tristeţii, anxietatii, atacurilor de panică sau chiar depresiei este, oricum, mai mare în perioada Sărbătorilor de iarnă pentru o anumită categorie de persoane, iar restricţiile sub care ne aflăm amplifică acum măsura în care cei vulnerabili pot fi afectaţi.
Dacă punem la socoteală şi neliniştile deja instalate cu privire la propria sănătate sau a celor dragi, reducerea interacţiunilor sociale, efectele trecerii la telemuncă, închiderii cinematografelor, anulării petrecerilor şi vacanţelor, stările nefaste sunt de înţeles.
"Sărbătorile de iarnă aduc cu ele o stare emoţională specială fiind asociate cu bucuria de a fi alături de cei dragi, cu vacanţă şi timpul liber. Există însă şi situaţii în care sărbătorile de iarnă nu sunt percepute ca un un prilej de bucurie, ci, mai degrabă de suferinţă. În această categorie intră persoanele singure, divorţate, care au încheiat recent o relaţie, cele cărora le-a decedat partenerul de viaţă sau vârstnicii. Anul acesta, contextul pandemic amplifică manifestările problematice (stări depresiv-anxioase) în special prin izolare, incertitudine şi nesiguranţă”, explică, pentru „Adevărul“, psihologul Ionuţ Ghiugan.
Explicaţia e că, de sărbători, de obicei, se socotesc realizările şi mai ales nerealizările personale. Un bilanţ cu nesatisfacţii, amplificate şi de restricţii, poate aduce tristeţe şi dezamăgire.
Cele mai vulnerabile sunt femeile singure, care acordă, în această perioadă, mai mult timp introspecţiei şi retrăiesc momente care le fac să se simtă nefericite.
Dar şi bărbaţii pot ajunge destul de uşor să experimenteze astfel de stări, mai ales dacă sunt singuri, deşi, spune specialistul, aceştia reuşesc să-şi mascheze mai bine frustrările. În ambele cazuri, în absenţa unui partener asupra căruia să-şi proiecteze emoţiile, echilibrul emoţional devine mai fragil.
Remediul pentru depăşirea acestor situaţii a fost, întotdeauna, socializarea şi, an de an, sfaturile specialiştilor pentru astfel de persoane a fost să nu rămână singure acasă, de sărbători.
Anul acesta însă, socializarea pare mai mult decât oricând îngrădită de starea de alertă.
Cunoscutul psiholog spune însă că dacă restricţiile impuse de sărbători nu pot fi controlate, este bine de ştiut că fiecare persoană poate influenţa reacţiile sale emoţionale şi ale celorlalţi la aceste restricţii şi la problemele care vin la pachet cu ele.
“Persoanele predispuse la depresie în preajma sărbătorilor trebuie, cu atât mai mult în această perioadă de izolare, să fie ajutate de rude sau prieteni să descopere că nu sunt singure, chiar dacă acest lucru se face prin convorbiri telefonice sau online. Este foarte important ca aceşti oameni să menţină un program zilnic şi să se implice în activităţi care oferă recompense plăcute. De asemenea, regimul alimentar echilibrat şi activitatea fizică ajută în menţinerea unui echilibru emoţional şi îmbunătăţeşte starea de spirit”, explică psihologul Ionuţ Ghiugan pentru „Adevărul“.
Este importantă limitarea consumului de dulciuri şi grăsimi şi reducerea consumului de cafea, cunoscută pentru efectul de accentuare a anxietăţii. Alcoolul sau, şi mai rău, alte substanţe, la care unele persoane sunt tentate să apeleze pentru adaptarea la situatiile stresante nu sunt o soluţie.
Cel mai important de ştiut e că focusarea pe aspectele pozitive ale vieţii, adoptarea unei atitudini optimiste şi depunerea unui efort de alungare a gândurilor negative sunt metode prin care fiecare se poate ajuta pe sine. Grupurile cu preocupări comune de pe reţelele de socializare pot fi, de asemenea, de ajutor, dar cele mai benefice sunt discuţiile cu un psihoterapeut, al cărui sprijin ar trebui să fie cerut fără teamă atunci când autosugestia nu mai funcţionează.
"În situaţia în care stările emoţionale negative afectează funcţionarea normală, ajutorul de specialitate este necesar", mai spune psihologul.
Cum îi poţi ajuta pe ceilalţi
Dacă ai norocul de a nu te încadra în categoriile vulnerabile, poţi da o mână de ajutor celor care trec prin suferinţe de natura celor enumerate.
“O persoană care trece printr-o stare depresivă se poate identifica uşor pentru că manifestă o modificare nejustificată a dispoziţiei în sens negativ, un sentiment de inutilitate, lipsa dorinţei de socializare, tendinţa de separare de ceilalţi şi tulburări ale somnului şi apetitului alimentar, preferă să stea izolată şi adoptă comportamente sedentare, cum ar fi privitul excesiv la televizor, mâncatul compulsiv sau consumul exagerat de alcool", explică psihologul Ionuţ Ghiugan.
Dacă ai prieteni despre care crezi că au asemenea tulburări, trimite-le mesaje, dă-le o întâlnire virtuală pe Skype, organizează diverse jocuri online sau provoacă-i la o discuţie în grup. Nu-i uita nici pe bunici, ajută-i să se conecteze telefonic, dacă online nu e posibil, cu nepoţii, cântă-le colinde şi menţine contactul cu ei. Şi nu doar de sărbători.