Povestea eroului de la Turtucaia. A fost primit de preşedintele Franţei şi a ajuns şef al Camerei de Comerţ şi Industrie
0Erou în teribila bătălie de la Turtucaia, maiorul Ştefan Nicolae a avut o viaţă demnă de un roman. După ce a fost grav rănit la Turtucaia, a fost internat la Kiev şi a ajuns apoi la Moscova. Revenit în ţară, a fost apreciat de generalul Averescu, iar după mai mulţi ani s-a întâlnit la Paris cu preşedintele Franţei, Albert Lebrun. Ştefan Nicolae a fost mulţi ani preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa.
Ştefan Nicolae s-a născut în satul Stârci din Costeşti, judeţul Argeş, pe 22 mai 1893, A urmat cursurile Şcolii Normale pentru învăţători la Câmpulung Muscel, oraş unde a făcut şi stagiul militar, la Şcoala Militară de Ofiţeri în Rezervă – infanterie, obţinând în noiembrie 1915 gradul de sublocotenent. După efectuarea stagiului militar a fost învăţător în localităţile argeşene Richiţele şi Costeşti. Când România a intrat în Primul Război Mondial, a fost mobilizat şi repartizat la Regimentul 34 Infanterie Constanţa.
După cum spune profesorul Nicolae Necşoiu, preşedintele Cultului Eroilor ”Regina Maria”, filiala, Costeşti, "pe 23 august 1916, pe Frontul de la Turtucaia, în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compania a 12-a, Ştefan Nicolae a preluat din propria iniţiativă contraatacul, impunându-şi conducerea asupra tuturor unităţilor române de pe front. Pe timpul atacului reuşind să respingă forţele germane şi bulgare, în acele zile de teribile confruntări este grav rănit la ambele picioare de către o mitralieră inamică".
Pentru faptele sale de mare eroism, Ştefan Nicolae a fost decorat în iulie 1917 cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler şi Virtutea Militară. Peste 11 ani, în 1928, avea să fie decorat din nou cu Ordinul Steaua României în grad de ofiţer, cu prilejul celor 50 de ani de la unirea Dobrogei cu România.
În urma rănilor suferite în bătălia de la Turtucaia a fost internat în spitalele din Călăraşi, Brăila şi Iaşi. În ianuarie 1917 este trimis la Kiev, la Spitalul ”Mihail Alexandrovici”, unde a fost operat din nou, apoi începe să se deplaseze cu ajutorul cârjelor. A fost invitat la Moscova în martie 1917, acolo fiind bine primit. În decembrie 1918, la Iaşi a avut loc o reuniune în cinstea generalului Averescu, la care Ştefan Nicolae a fost invitat special de către acesta, generalul Averescu oferindu-i şi o poză cu dedicaţie şi autograf în care îi recunoştea meritele pe front în realizarea României Mari.
Cum s-a întâlnit cu preşedintele Franţei
În aprilie 1918 Ştefan Nicolae a fost pensionat ca invalid de război. Întors acasă în satul Stârci, se implică în rezolvarea problemelor invalizilor de război din judeţul Argeş şi constituie Societatea ”General Cristescu”. A fost ales preşedintele Băncii Populare Băseni şi preşedintele Obştei de Împropietărire Băseni. În decembrie 1919, folosind privilegiul acordat invalizilor de război remarcaţi în lupte, s-a stabilit la Constanţa, unde a concesionat bufetul gării şi da esfăşurat o bogată activitate economică, culturală şi publicistică. În anul 1924 este ales membru în Consiliul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, ulterior fiind numit delegatul Ministerului Industriei în Consiliul de Direcţie al Camerei. Din anul 1927 este ales vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, iar din 1933 până la 24 ianuarie 1938 preşedinte; concomitent cu această ultimă funcţie a fost şi membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie Bucureşti. În aceste funcţii a susţinut şi realizat multe edificii şi activităţi, a dezvoltat activitatea maritimă, a achiziţionat diverse vase moderne.
Nicolae Ştefan a susţinut şi organizat numeroase conferinţe la Academia Populară din Constanţa, fiind un bun conferenţiar. În 1935 a făcut parte din delegaţia României la un Congres Internaţional desfăşurat la Paris. La acest Congres, unde au fost reprezentanţi din aproape 60 de ţări de pe tot globul, Ştefan Nicolae a fost primit personal de către Albert Lebrun, preşedintele Franţei, care a stat cu el de vorbă aproape o jumătate de oră şi l-a felicitat pentru eroismul din bătălia de la Turtucaia. La sfârşitul anilor 1930, la solicitarea ministrului Agriculturii, Nicolae Cornăţeanu, a elaborat un program de organizare a pescuitului, fiind ales preşedintele Sindicatului Pescarilor din Delta Dunării şi de la Marea Neagră.
Ştefan Nicolae a fost un mare iubitor de cultură, fiind colecţionar de carte şi numismatică, o parte din vasta sa colecţie numismatică fiind donată Muzeului Judeţean Argeş, iar restul aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie. În perioada comunistă a fost marginalizat din păcate, iar ultimele decenii de viaţă le-a petrecut în satul natal.
Ştefan Nicolae s-a stins din viaţă pe 9 aprilie 1979 în satul unde văzuse lumina zilei în urmă cu 86 de ani.