Povestea crucii din locul până unde s-a retras Mihai Viteazul din calea lui Sinan Pașa, după luptele de la Călugăreni
0La 65 de kilometri de Piteşti, în satul Bădeni din comuna argeşeană Stoeneşti, pe „Plaiul Mălăişte”, zona în care s-a retras Mihai Viteazul după lupta de la Călugăreni (1595) se află o cruce impresionantă închinată voievodului, cu o poveste la fel de impresionantă.
Este vorba de un monument de aproape trei tone, ridicat pe o stâncă de pe dealul „Colţul Albinei".
Prof. dr. Constantin Vărăşcanu i-a dedicat recent o poezie (pe care "Adevărul" o publică în premieră), ale cărei strofe vor completa volumul de versuri istorice la care lucrează.
"În zona subcarpatică a Stoeneştilor, Mihai Viteazul a instalat tabăra militară"
Renumitul profesor de istorie explică pentru "Adevărul" contextul în care crucea a fost ridicată pe „Colţul Albinei”.
“La 13/23 august 1595, la Călugăreni (între Giurgiu şi Bucureşti), Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (1593-1601), a obţinut o mare victorie împotriva armatei otomane, condusă de Sinan Paşa.
Însă, datorită asimetriei de forţe, Mihai se retrage la Stoeneşti, pe valea Dâmboviţei, la cca. 20 de km sud-est de Câmpulung, în aşteptarea sprijinului militar din partea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. În zona subcarpatică a Stoeneştilor, Mihai Viteazul a instalat tabăra militară, unde a regrupat şi reorganizat forţele, făcând apoi joncţiunea cu trupele venite în sprijin din Transilvania, conduse de Sigismund Báthory şi din Moldova, conduse de domnitorul Ştefan Răzvan”, explică prof. dr. Constantin Vărăşcanu.
Poezia dedicată de Constantin Vărăşcanu Crucii lui Mihai Viteazul de pe Colţul Albinei Foto: CS
Între timp, Sinan Paşa începuse să transforme Ţara Românească în provincie otomană (valâyet).
“Atunci s-a produs contraofensiva forţelor reunite ale celor trei ţări române, reunite la Rucăr, determinând retragerea precipitată spre Dunăre a forţelor otomane.
La 8 octombrie a fost eliberată Târgoviştea, la 12 octombrie Bucureştii, iar la 20 octombrie Cetatea Giurgiu”, arată prof. dr. Constantin Vărăşcanu.
"Un simbol preţios al istoriei naţionale"
Campania otomană din 1595 s-a încheiat cu o mare victorie românească, iar crucea pe care azi o vedem pe Colţul Albinei, tocmai de această reuşită militară aminteşte.
“În amintirea trecerii lui Mihai Viteazul şi a vitejilor de la Călugăreni pe plaiurile legendare ale Muscelului, în satul Bădeni, din comuna Stoeneşti a fost ridicată o cruce de piatră, cu text în slavonă.
În 1935 a fost ridicată o cruce de lemn, pe o stâncă numită Colţul Albinei, la o altitudine de 1125 m, în apropierea locului unde a poposit oastea voievodului român.
După o vreme, crucea s-a deteriorat. În locul său, la 11 mai 2010 a fost amplasată o cruce monumentală de metal, înaltă de 15 m şi cântărind cca. două tone. Crucea lui Mihai Viteazul este o dovadă grăitoare a unor evenimente memorabile şi un simbol preţios al istoriei naţionale”, mai spune, pentru „Adevărul”, prof. dr. Constantin Vărăşcanu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cu ce modele se duce Dacia la Salonul Auto din München