Plantele acvatice pe care biologii Apelor Române le cercetează pentru a afla cum s-a schimbat echilibrul lacurilor şi râurilor VIDEO
0La fiecare trei ani, în intervalul iunie – prima jumătate a lunii septembrie, biologii Apelor Române monitorizează, în lacuri şi râuri, macrofitele (plantele şi muşchii) ca să poată evalua starea acestor ape.
Marea “inventariere” va începe în aproximativ o lună şi jumătate, căci perioada de monitorizare este condiţionată de perioada de dezvoltare a plantelor.
Evaluarea stării ecologice a apelor
Anul acesta, campaniile de monitorizare a macrofitelor vor debuta la sfârşitul lunii iulie pentru râuri şi în august pentru lacuri.
Biologii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş - Vedea se pregătesc să urce în bărci şi să intre, la propriu, în apă, ca să înţeleagă ce spun plantele despre ce s-a mai întâmplat în lacuri şi râuri în ultimii trei ani.
“Macrofitele acvatice, reprezintă atât plantele vasculare cât şi briofitele (muşchii) - întâlnite la deal şi munte. Scopul monitorizării (prin compoziţia şi abundenta speciilor), reprezintă evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă. Frecvenţa monitorizării, conform Manualului (anual) de Operare pentru toate lacurile şi secţiunile de râuri este de 1/3 ani. Perioada de monitorizare este condiţionată de perioada de dezvoltare a plantelor acvatice: mai – septembrie”, explică, pentru "Adevărul", Codruţa Popa, biolog la Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea.
Pentru că fiecare specie e încadrată într-o anumită clasă de calitate a apei, biologii îşi dau seama, în funcţie de ce găsesc în râuri şi lacuri, dacă echilibrul apei s-a schimbat în vreun fel.
Monitorizarea nu este simplă
Deşi la prima vedere pare o activitate ce aduce cu gândul mai degrabă la agrement, monitorizarea presupune, de fapt, o muncă foarte complexă.
Înainte de a porni pe teren, are loc pregătirea în laborator a echipamentelor necesare campaniei: hărţi geografice detaliate, fişe de teren, markere, pungi de plastic, GPS-uri, greble telescopice, ancore, chei de identificare, aparate foto digitale, cizme, pelerine ploaie, truse de prim ajutor etc.
Activitatea pe teren se desfăşoară de la izvor la vărsare, notându-se coordonatele GPS de început şi sfârşit, parametrii abiotici şi abundenţa speciilor pe o scară de 1 la 5.
“Râurile sunt analizate prin 10 unităţi de inventariere (5 în amonte şi 5 în aval), fie pe ambele maluri, când este vorba despre râuri mici, fie pe malul stâng sau drept, pentru râurile mari sau cu debit abundent. Lacurile sunt monitorizate începând cu malul stâng din amonte în aval (coadă, mijloc şi baraj) şi terminând cu cel drept”, mai precizează, pentru „Adevărul”, biologul Codruţa Popa.
Foto: Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea
Munca din teren este urmată de o identificare în laborator până la nivel de specie, a probelor prelevate pe teren, pe baza determinatoarelor de specialitate.
„Briofitele, împărţite in antocerote, hepatice şi muşchi, necesită o amplă documentare (secţiuni de frunză, analizate la microscop). Speciile identificate sunt încadrate în: hidrofite (întâlnite în masa apei), amfifite (atât în, cât şi deasupra apei) şi helofite (plante ce sunt la marginea apei). Se realizează colecţii foto cu secţiunile şi speciile întâlnite, colecţii cu plante identificate şi conservate şi herbare pentru verificare”, mai spune, pentru “Adevărul”, biologul Codruţa Popa.
Foto: Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea