Imagini istorice. Aspretele, cel mai rar pește din lume, filmat pentru prima oară noaptea în singurul loc din România în care mai trăiește VIDEO

Aspretele, cel mai rar pește de din lume, a fost filmat în această vară pentru prima oară, pe timp de noapte, în habitatul său natural din râul Vâlsan, în județul Argeș. Acțiunea face parte dintr-o acțiune internațională de pescuit științific la asprete.

Specia, activă în special noaptea atunci când își caută hrana, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Aspretele stă ascuns ziua sub bolovani, în ape repezi curgătoare. Vâlsanul este singurul râu de pe glob unde acest pește încă se mai regăsește.

În perioada iunie - iulie 2024 se desfășoară pescuit științific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, activitate întinsă pe o perioadă de trei ani. Ca rezultat parțial, zilele acestea s-au identificat 55 de exemplare de asprete, în 6 stații de pescuit științific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu și Vâlsănești.

Pe 27 iunie, în satul Mușătești din județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului Aspretele Trăiește, Nagy Attila și Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil. De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet.

În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per stație, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acțiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit științific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet.

„Râul unde trăiește aspretele e foarte poluat din păcate”

„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă contracronometru ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent. Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum. Dacă coborâm acum la apa Vâlsanului, oriunde în arealul aspretelui, nu vom găsi o singură piatră sub apă care să fie curată și care nu fie acoperită de poluarea organică. Avem aspretele, o ființă unică în lume și care încă trăiește, avem Vâlsanul, unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa. Comunitatea de pe Valea Vâlsanului nu poate fi revitalizată, nu poate avea un viitor în care oamenii săi să fie fericiți și sănătoși, atât timp cât râul este otrăvit, atât timp cât râul este bolnav. Pentru că râul, apa, înseamnă Viață”, spune Alex Găvan, conservaționist și fondator al proiectului Aspretele Trăiește.

Datele oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului Aspretele Trăiește, estimau populația de asprete ca fiind între 10 și 15 exemplare. În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, numerele au crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 și 153 în 2023. Arealul său a fost extins de la doar un kilometru și confirmat pe o lungime de 16 kilometri a râului Vâlsan, între localitățile Brădetu și Vâlsănești, potrivit lui Alex Găvan.