Gara Regală din Curtea de Argeş va fi în sfârşit reabilitată. Trei decenii a fost lăsată în paragină
0Gara Regală din Curtea de Argeş, unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice din România, va fi reabilitată în primăvara anului 2022. Oficialii CFR recunosc că din 1990 până în prezent nu au investit niciun leu acolo.
Lucrările de reabilitare vor fi gata cu întârziere şi pentru că la finalul anului trecut proiectul depus la Comisia naţională a Monumentelor Istorice de către sucursala Craiova a CFR pentru reabilitarea Gării Regale Curtea de Argeş după ce au fost descoperite mai multe nereguli, inclusiv faptul că arhitectul dorea să înlocuiască tâmplăria din lemn cu termopane.
Astfel, în ianuarie a.c., Sucursala Regională CF Craiova a solicitat proiectantului modificarea şi completarea documentaţiei, conform cerinţelor Comisiei Naţionale, cu lucrări pentru aducerea clădirii monument istoric aproape de forma iniţială. „Principalele elemente vizate de Comisie au fost: restaurarea tâmplăriei iniţiale şi nu înlocuirea acesteia; detalierea modului de restaurare a elementelor artistice interioare şi exterioare (piatră, ceramică, lemn, feronerie etc)”, spun reprezentanţii SNCFR.
Specialiştii care au lucrat la întocmirea documentaţiei, înţelegând exigenţele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, referitoare la elementele ce conferă valoare de patrimoniu acestei construcţii au completat şi modificat documentaţia. Documentaţia modificată şi completată va fi depusă pentru a fi analizată în vederea avizării, în prima şedinţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Proiectarea şi avizele, mult mai mult decât execuţia
Valoarea totală a contractului este de 10 milioane lei, iar expertiza tehnică şi obţinerea avizelor necesare vor fi finalizate până pe 21 martie 2022. De asemenea, această perioadă include durata de timp necesară expertului pentru vizarea proiectului tehnic.
Lucrările propriu-zise de reabilitare vor dura doar două luni. Practic, reabilitarea Gării Regale Curtea de Argeş va fi finalizată până la începutul lunii iunie 2022. „SRCF Craiova nu a efectuat lucrări de investiţii la acest obiectiv, din 1990 până în prezent”, recunosc reprezentanţii SNCFR.
Tot oficialii de la CFR mai menţionează şi că „proiectul de reabilitare a Gării Regale Curtea de Argeş nu riscă să fie blocat” şi că acest obiectiv de investiţii, fiind încadrat ca monument istoric de interes naţional, necesită avize de la Ministerul Culturii, iar valoarea mare a lucrărilor implică avizarea de către Ministerul Transporturilor, pentru efectuarea cheltuielilor.
Niciun leu investit după 1990
Gara Regală din Curtea de Argeş a fost lăsată în paragină mai bine de trei decenii, cu toate că este considerată una dintre cele mai frumoase gări din România, fiind o bijuterie arhitectonică ridicată în urmă cu peste 122 de ani.
După funeraliile Regelui Mihai I, din decembrie 2017, autorităţile promiteau că reabilitarea va începe în scurt timp, lucru care nu s-a întâmplat nici până la ora actuală.
După cinci licitaţii organizate între 2017 şi 2019, la care nu s-a prezentat nicio firmă, sucursala Regională de Căi Ferate Craiova şi societatea SM General Invest Slatina au încheiat, în mai 2020, un contract în valoare de 167.445 lei, fără TVA, pentru elaborarea expertizei tehnice şi a documentaţiei tehnico-economice (DALI), etapă premergătoare celei de-a doua proceduri de licitaţie, şi anume elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de reparaţii la clădirea gării din Curtea de Argeş.
Construită la cererea Regelui Carol I, ce fusese cucerit de farmecul zonei, şi dată în folosinţă în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeş este la ora actuală o ruină pe care autorităţile române s-au arătat până acum incapabile s-o reabiliteze.
Gara, construită în mai puţin de un an
Gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul.
Planurile gării i-au aparţinut faimosului arhitect francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Parlamentul României aprobase în 1885 construirea a nouă linii de cale ferată în ţară, printre care se găsea şi aceea ce urma să lege Piteştiul de Curtea de Argeş. Materializarea proiectului a suferit însă întârzieri din cauza lipsei finanţării. Decretul Regal nr. 1050/29 martie 1895 a declarat însă gara de utilitate publică şi lucrurile au început să se mişte rapid. Construcţia gării s-au încheiat în mai puţin de un an, iar inaugurarea a fost pe 27 noiembrie 1898. Costurile de construcţie au însumat 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor epocii.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Restaurarea Gării Regale Curtea de Argeş, amânată după ce arhitectul a vrut să pună termopane