Dragoş Pîslaru, eurodeputat: „A existat un impact al pandemiei mult mai mare decât este reflectat. Peste 9 milioane de tineri sunt afectaţi de depresie“

Eurodeputatul Dragoş Pîslaru atrage atenţia asupra numărului mare de tineri afectaţi de depresie şi spune că fenomenul are legătură cu impredictibilitatea cu privire la viaţa profesională, la viaţa educaţională şi la lipsa de socializare.

Anul 2022 a fost desemnat de Comisia Europeană drept Anul european al tineretului, iar eurodeputatul USRPLUS Dragoş Pîslaru consideră că noul an ar trebui să aducă o reformare a strategiei europene pentru tineret prin noi propuneri de politică pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra tinerilor din Europa.

”În urma discuţiilor pe care le-am avut cu tinerii, cu asociaţiile de tineret, am constatat că a existat un impact al pandemiei mult mai mare decât este reflectat, cel puţin la noi acasă, în România. Şi aici discutăm, spre exemplu, despre un lucru care, pentru mine este şocant. Dimensiunea legată de sănătatea mintală a tinerilor. Statisticile sugerează, în acest moment, că peste 9 milioane de tineri sunt afectaţi de depresie. Şi  discutăm de suicid, care a ajuns să aibă nişte cote atât de crescute, încât a ajuns să fie a doua cauză de mortalitate în rândul tinerilor de la declanşarea pandemiei (…)”, explică, pentru "Adevărul", eurodeputatul Dragoş Pîslaru.

Eurodeputatul aminteşte şi faptul că femeile tinere sunt expuse unui risc crescut de discriminare la locul de muncă şi şomaj, de a fi părinte singur, ceea ce le exclude adesea de pe piaţa muncii sau le ţine sub pragul sărăciei. 

Necesitatea coordonării diverselor politici

"Rezoluţia pentru Tineri", proiectul pe care l-a propus şi coordonat, în calitate de raportor, în Comisia de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European (EMPL), rezoluţie adoptată în decembrie 2021, are în vedere efectele devastatoare ale pandemiei asupra tinerilor şi politicile care ar trebui să le îmbunătăţească situaţia. 

"Această dimensiune a sănătăţii mintale a tinerilor este legată de impredictibilitatea cu privire la viaţa profesională, la viaţa educaţională, la lipsa de socializare. Unul dintre lucrurile stipulate în rezoluţie este necesitatea de coordonare între diversele politici. Lipsa de coordonare, politicile de tip siloz nu mai pot fi acceptate. Politicile de tip siloz sunt cunoscute, în limbajul acesta legat de politici publice, drept acea organizare administrativă în care fiecare minister se ocupă de bucăţica lui şi nu colaboreză cu celelalte ministere", mai spune, pentru "Adevărul", europarlamentarul Dragoş Pîslaru.

Punctele cheie ale "Rezoluţiei pentru Tineri" sunt investiţia în tânăra generaţie, integrarea tinerilor pe piaţa muncii, mobilitatea forţei de muncă şi competenţe pentru viitor şi combaterea excluziunii tinerilor şi evitarea unei generaţii pierdute.

Rezoluţia urmează să dea startul dezbaterilor din 2022 privind tineretul cu un vot în plen în cursul lunii  ianuarie.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cum se aranjau căsătoriile de altădată. „Dacă părinţii nu ajungeau la un consens, nu mai erau şanse până la următoarea clacă-n post”

Un şofer a fost surprins de o cameră de bord cum depăşeşte o maşină pe banda de urgenţă, pe A1 VIDEO