Conservation Carpathia: „Suntem una din puţinele ţări ale Europei care încă mai găzduiesc această specie atât de enigmatică şi carismatică: râsul“ VIDEO
0România este una dintre puţinele ţări europene care încă mai găzduiesc această specie de carnivore mari. O spun reprezentanţii Conservation Carpathia, fundaţia care a realizat primul studiu de monitorizare cu metode ştiinţifice a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpaţii Meridionali.
Conservation Carpathia propune marţi, pe Facebook un înduioşător exerciţiu de observaţie: "Câte codiţe vedeţi în imagine? Iar pentru cei avansaţi: câte pete distincte?".
E doar o provocare amuzantă menită să atragă atenţia asupra speciei râs (Lynx lynx), un carnivor foarte discret care se fereşte de contactul cu oamenii.
"Suntem una din puţinele ţări ale Europei care încă mai găzduiesc această specie de carnivore mari atât de enigmatică şi carismatică: râsul", mai precizează Conservation Carpathia
Primul program de monitorizare cu metode ştiinţifice, cantitative a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpaţii Meridionali a fost realizat chiar de Conservation Carpathia.
Monitorizarea, încheiată în toamna anului trecut, a fost făcută cu ajutorul camerelor foto cu senzor de mişcare şi îşi propune evaluarea stării de conservare şi menţinerea unei populaţii viabile de râşi, precum şi crearea unui model de monitorizare a faunei sălbatice la nivel naţional.
"Specialiştii Fundaţiei Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1200 kmp din estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului şi Munţii Leaota. 23 de râşi adulţi, 9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat, dar şi 9 pui alături de femele au fost identificaţi cu ajutorul celor 152 de camere cu senzor de mişcare instalate. Datele au fost obţinute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a până la 105 de zile de monitorizare în fiecare sezon", precizează Conservation Carpathia pe pagina sa oficială.
Cum au fost monitorizaţi râşii
Dacă în mod tradiţional monitorizarea carnivorelor mari se realizează în România prin numărarea urmelor pe zăpadă, monitorizarea modernă e una ştiinţifică.
"Totuşi, râşii se deplasează foarte mult, astfel devenind imposibil să atribuim o urmă unui anumit exemplar, existând riscul ca acelaşi animal să fie numărat de mai multe ori. Lucru care s-a întâmplat în România mai ales în perioada în care erau permise cote de vânătoare la această specie.
Pentru a elimina aceste incertitudini, Fundaţia Conservation Carpathia a folosit o metodă modernă de monitorizare, fără capturarea şi perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de mişcare presupune fotografierea râşilor în habitatul lor, specialiştii identificând mai apoi râşii pe baza imaginilor obţinute", mai explică Conservation Carpathia.
Potrivit fundaţiei, această metodă este eficientă în studierea populaţiilor de feline a căror blană prezintă un tipar unic de la individ la individ, aşa cum este şi cazul râsului.
"Modelele matematice au prezis o densitate de 1.7 râşi/100 kmp (interval confidenţă=1.1-2.6). Aceste valori de densitate sunt mai mari decât în Carpaţii Slovaciei, Alpii Elveţieni sau Munţii Jura la graniţa dintre Franţa, Elveţia şi Germania", mai arată Conservation Carpathia în primele rezultate ştiinţifice despre starea populaţiei de râşi din Munţii Făgăraş.
Monitorizarea făcută de Conservation Carpathia ar putea reprezenta un bun exemplu de schemă de monitorizare aplicabilă în mai multe zone pilot din puţin studiaţii Munţi Carpaţi.
"Dacă menţinem această populaţie viabilă pe termen lung, păstrăm intactă întreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile pradă ale acestora (cerb, căprior, capră neagră etc.) la nivelul întregului continent European. De ce? Pentru că populaţiile din România sunt sursă importantă de gene şi pentru alte populaţii aflate în pragul dispariţiei, precum cele din Europa Centrală şi de Vest, atât prin recolonizare naturală cât şi prin programe recente de reintroducere”, a explicat, pe pagina fundaţiei, Ruben Iosif, specialist faună la Conservation Carpathia.
Raportul complet al monitorizării este disponibil AICI.
Râsul este al treilea mare prădător al Europei
Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, este al treilea mare prădător al Europei, după urs şi lup cu care este în competiţie pentru speciile lor pradă, căpriorul sau capra neagră.
"Cutreieră zone de până la 400 km pătraţi, de aceea au nevoie de suprafeţe de pădure continue pentru a supravieţui, o condiţie din ce în ce mai greu de asigurat. În perioada de iarnă, când zăpada mare forţează toate animalele către altitudini mai joase, râsul şi prada sa depind de ecosistemele create de agricultura tradiţională din jurul Munţilor Carpaţi. Şi aici intervine particularitatea României, pentru că aceste zone, aceste mozaicuri de fâneţe, livezi şi petice de pădure, nu sunt încă total antropizate şi fragmentate, oferind spaţiu acestor animale" .
Degradarea habitatelor naturale, o ameninţare importantă
Conservation Carpathia precizează că cele mai mari ameninţări la adresa râşilor din România sunt fragmentarea şi degradarea habitatelor lor naturale, lipsa unui management bazat pe metode ştiinţifice, vânarea excesivă a speciilor sale de pradă, braconajul.
"Ca şi celelalte carnivore mari, respectiv ursul şi lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos şi echilibrat. Menţinerea unei populaţii viabile şi sănătoase de râşi reprezintă menţinerea unei păduri sănătoase, unde există atât carnivore mari, cât şi speciile lor de pradă", se mai arată pe pagina oficială a fundaţiei.