Casa în care Liviu Rebreanu a scris „Răscoala“, reabilitată din temelii în acest an. Ce planuri are proprietarul
0După decenii în care a fost în paragină, Casa Rebreanu de la Valea Mare, din judeţul Argeş, va fi reabilitată în acest an în întregime. Structura de rezistenţă a fost deja finalizată, iar acoperişul a fost schimbat. Proprietarul ia în calcul şi o destinaţie culturală pentru casa în care Liviu Rebreanu a locuit 14 ani.
Casa lui Liviu Rebreanu din satul Valea Mare de la Ştefăneşti-Argeş, acolo unde celebrul romancier a scris „Răscoala“ (publicat în 1932), „Jarˆ (1934), „Gorila“ (1938) şi „Amândoi“ (1940) şi unde s-a stins din viaţă în 1944, va fi reabilitată până în toamna acestui an
Actualul proprietar, omul de afaceri Robert Erbaşu, căruia i-a fost retrocedată casa în 2009, a început încă din 2011 demersurile pentru a reabilita casa, dar din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie începerea lucrărilor a fost amânată, iar casa a ajuns într-o stare avansată de degradare.
Robert Erbaşu a putut începe lucrările de restaurare pe cheltuiala proprie de abia în iulie 2020.
„Structura de rezistenţă a casei este deja terminată de la finalul anului trecut. Acoperişul a fost schimbat în totalitate. Următoarea etapă va fi cea a finisajelor interioare. Au fost foarte multe probleme ce au apărut, însă au fost rezolvate.
Aşteptăm acum să se încălzească vremea pentru a putea continua lucrările. Folosim şi specialişti locali cu mare experienţă pentru a păstra arhitectura originală a acestei case-simbol. Vrem să facem ceva serios. Eu cred că în acest an vom termina în totalitate lucrările”, spune omul de afaceri Robert Erbaşu, actualul proprietar al Casei Rebreanu.
Legat de o potenţială introducere a Casei Rebreanu într-un circuit cultural-turistic, omul de afaceri consideră că „este prematur“ să vorbim. „Sunt multe propuneri. Una dintre propuneri este aceea ca cine va câştiga un premiu literar să poată beneficia de o rezidenţă gratuită la Casa Rebreanu timp de mai multe săptămâni. În mod cert iau în calcul şi o viitoare destinaţie culturală pentru Casa Rebreanu. Însă nu pot acum să vă spun în mod cert ce proiect va fi. Important este să terminăm de restaurat imobilul”, arată Erbaşu.
Casa, închisă pentru vizitatori de aproape opt ani
Zecile de obiecte din casă ce au aparţinut lui Liviu Rebreanu, inclusiv masa la care acesta a scris faimosul roman ”Răscoala”, sunt de mai mulţi ani la Muzeul Judeţean Argeş.
Casa de la Valea Mare a fost achiziţionată de către marele romancier în 1930. În aprilie 1945, după aproape opt luni de la moartea lui Rebreanu, casa a fost cumpărată de către doctorul Ion Erbaşu (bunicul actualului proprietar) de la Fanny Rebreanu şi Florica Vasilescu Rebreanu, soţia şi respectiv fiica marelui romancier. Ion Erbaşu a fost expropriat de către comunişti în 1950, iar în 1969 locuinţa a fost declarată casă memorială. Casa a fost retrocedată în 2009 omului de afaceri Robert Erbaşu şi a fost închisă pentru vizitatori începând cu 2013.
Casa Rebreanu se află într-o zonă idilică, în satul Valea Mare, la şapte kilometri de Piteşti.
Sursa arhivă
În „Jurnalul intim“ al lui Rebreanu publicat de abia în 1984 graţie eforturilor istoricului literar Niculae Gheran se găsesc multiple referiri la perioada petrecută de celebrul scriitor în casa de la Valea Mare între 1930 şi 1944.
În iulie 1930, la o lună după ce cumpărase casa de la Valea Mare, Liviu Rebreanu scria în jurnalul său: „La Valea Mare, unde ne-am instalat avem o mică, dar adevărată gospodărie. Prima mea proprietate reală. Să-mi ajute Dumnezeu să trăiesc, să mă pot bucura puţin de ea. Evident că facem mereu planuri de viitor, cum s-o mărim, cum să schimbăm casa şi s-o înfrumuseţăm… Cât este, e foarte bine. Am un adăpost pentru orice împrejurare.”
Ultima etapă a creaţiei rebreniene este, după toate indiciile, legată de refugiul la casa cu vie de la Valea Mare, unde a elaborat romanele (unele doar în versiunea finală, începute la Bucureşti): „Răscoala“ (publicat în 1932), „Jar“ (1934), „Gorila“ (1938) şi „Amândoi“ (1940). În 1944 scriitorul Liviu Rebreanu a fost înmormântat în satul argeşean Valea Mare unde a locuit, iar mai târziu osemintele sale au fost mutate în Bucureşti în cimitirul Bellu.
Vă mai recomandăm şi:
Cu „Pădurea spânzuraţilor“, Radu Afrim scoate istoria din muzeu la Teatrul Naţional