Bisericuţa din lemn cu uşi împărăteşti, de la Bascov. Lăcaşul din Argeş în care timpul a stat în loc

La aproximativ 300 de metri de centrul civic al comunei argeşene Bascov, spre Râmnicu Vâlcea, se află Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe", un lăcaş ce poate trece neobservat pentru un turist aflat în căutarea celebrelor monument istorice ale Argeşului.

Biserica din Bascov are plan dreptunghiular, cu altar retras, poligonal cu cinci laturi şi pronaos de asemenea poligonal (cu trei laturi). Pridvorul de zidărie, deschis, pe stâlpi rotunzi, a fost închis ulterior, dar aici au fost descoperite urme de pictură de la 1770. Lăcaşul a fost ctitorit la jumătatea secolului al XVIII-lea. 

GALERIE FOTO CU BISERICA DIN BASCOV

„Lucrările de restaurare, întreprinse de Comisia Monumentelor Istorice, în 1942, au adus unele clarificări în privinţa evoluţiei artistice a monumentului. S-au distins fragmente din pictura de veac XVIII, din 1875, a pictorilor Ilie Petrescu şi Apostol Cruţescu", se arată în prezentarea făcută monumentului de Consiliul Judeţean Argeş. 

„Pomul vieţii” 

În timpul restaurării au ieşit la lumină şi cadrele sculptate ale celor şase ferestre ale bisericuţei. Motivele decorative săpate în lemnul acestora diferă: crucea, rombul, frunza de iederă, rozeta, „alveola”, risipite, prinse în lanţ sau vrej, acestora alăturându-li-se şi „pomul vieţii”. 

Sursa Consiliul Judeţean Argeş

"Deşi este un monument clasă A (AG-II-m-A-13471), este mai puţin cunoscut. În afară de descrierea aceea scurtă, pe care i-am făcut-o şi noi în Catalogul Monumentelor Istorice, preluată, în esenţă, şi pe site-ul Consiliului Judeţean, nu nu se ştiu prea multe despre acest obiectiv. Din câte ştiu eu, cercetări arheologice nu s-au făcut în zona respectivă. Potrivit descrierii CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, biserica a fost construită din blojdini de stejar cu cheltuiala Martin Buliga (n.r. cunoscut negustor din Piteşti) şi a lui Hagi Tenea, înainte de 1753, data morţii primului dintre cei doi ctitori (preotii Marin Branişte şi Ilie Diaconescu)", precizează, pentru „Adevărul“, conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu de la Universitatea din Piteşti.

Se remarcă uşile împărăteşti ale lăcaşului. Pe spatele canatului din dreapta sunt consemnate numele autorului şi data picturii: „Anul 1832 martie 20, aceste două sfinte uşi, împreună şi cu sfântul steag s-au făcut prin osârdiia şi cheltuiala părintelui popa Constandin Păiuşăscu, ca să le fie spre pomenirea sufletelor lor. Voico zograf, oraşu Piteşti”. 

Sursa Consiliul Judeţean Argeş 

Decor „dacic“ 

De precizat că în unele descrieri referitoare la aceste uşi s-a strecurat eroarea potrivit căreia ar avea uşciorul decorat pe motivul alveolei dacice.

"Nu exisă aşa ceva. Probabil se face referire la un tip de decor pe care-l regăsim pe unele vase dacice, dar acel decor nu este specific dacic", mai precizează conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu de la Universitatea din Piteşti.

Biserica se află la adresa Prelungirea Micşunele, Bascov 117045.

Pe lângă biserica din Bascov, negustorul Martin Buliga a ridicat şi Schitul Buliga (1745), în chiliile schitului funcţio­nând „Şcoala de învăţătură românească”. Schitul a fost dărâmat „din cauza ruinii“, pe la 1900, fiind construit pe locul lui Prefectura judeţului istoric Argeş, în prezent sediul Muzeului Judeţean Argeş.  

Vă recomandăm să citiţi şi:

 Casa în care I. L. Caragiale a scris nuvela „Năpasta” ar putea fi inclusă într-un circuit turistic

 Două rute din Argeş, pe lista traseelor cultural turistice ale Ministerului Turismului