Reguli stricte la observarea zimbrilor în sălbăticie. Ce reacţii le provoacă prezenţa neaşteptată a oamenilor VIDEO
0Specialiştii au monitorizat comportamentul zimbrilor după prima ninsoare consistentă căzută în pădurile din arealul Parcului Natural Vânători Neamţ
În ultima săptămână, specialiştii Parcului Natural Vânători Neamţ au reuşit două filmări cu zimbri aflaţi în libertate în pădurile peste care s-a aşezat un strat gros de zăpadă. În una din aceste filmări, se poate admira un mascul care se plimbă solitar prin pădure, iar în cealaltă se observă o turmă (femele şi viţei) atrasă de hrana asigurată de rangerii parcului.
„Zimbrii au fost filmaţi în locuri îndepărtate de comunităţi, în zone unde le punem periodic hrană. Exemplarul pe care l-am filmat eu era un mascul solitar, la vreo 10 ani ca vârstă, posibil eliberat din ţarcul de aclimatizare în primăvara anului 2013“, spune Răzvan Deju, specialist în ştiinţele vieţii, responsabil cu managementul zimbrului în cadrul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ.
Conform biologului, zimbri liberi pot fi mai îngăduitori cu prezenţa oamenilor, câtă vreme sunt preocupaţi de hrană, însă, chiar şi aşa, cei care întâlnesc astfel de exemplare trebuie să respectate anumite reguli pentru a nu le provoca reacţii necontrolate.
„Iarna e mai importantă hrana şi te lasă să te apropii mai uşor. Noi ne luăm totuşi măsuri de siguranţă, de exemplu între noi şi turmă este o maşină, nu stăm chiar la vedere. Dacă ar fi să ne luăm echipament alb, să ne camuflăm total, nu ştim cum ar reacţiona dacă ne-ar surprinde. E mai bine să ne vadă, să ştie că este un intrus. Zimbrul îşi vede de hrană, dar nu ne lasă să ne apropiem la o distanţă mai mică de 50 de metri. Cum ne-a simţit, îşi ridică coada, cu picioarele din faţă scurmă zăpada, şi astea sunt semne că e nervos că am venit în teritoriul lui, în zona lui de confort“, mai spune Răzvan Deju.
Turma de zimbri la Parcul Natural Vânători. Filmare de Lică Balmoj sursa: PNVN/Facebook
Spre deosebire de anii trecuţi, noiembrie 2018 a fost mai aspru în pădurile din Neamţ, cu strat de zăpadă şi de 30 de centimetri depus, însă pentru zimbri aceste condiţii nu constituie o problemă.
„Zimbrii pot supravieţui şi la -30, -40 de grade. Resursele de hrană iarna sunt limitate însă, comparativ cu sezonul de vegetaţie şi de aceea noi le asigurăm hrană din trei motive: să prevenim eventuale mortalităţi, să se evite conflicte cu comunităţile locale, adică să nu coboare în gospodării în căutarea furajelor, şi să se adune în grupuri mai mari la locurile de hrănire pentru a le putem monitoriza mai îndeaproape“, a precizat specialistul de la Parcul Natural Vânători.
Răzvan Deju a lămurit şi o temere care apare constant în rândul iubitorilor acestei specii, aceea ca în sălbăticie, zimbrii să nu fie ţinta atacurilor unor prădători, în special a lupilor.
„Noi am observat urme de zimbri şi apoi, suprapuse peste ele, urme de lup. Cel mai probabil cred că lupul doar a urmărit zimbrul, s-au tatonat, dar nu au fost cazuri de atac pentru că zimbrul are o talie impresionantă. În alte ţări unde se reintroduce zimbrul în libertate, adică Polonia, Slovacia şi Ucraina, nu au fost semnalate astfel de situaţii. La un atac al lupilor, cel mai mare pericol ar fi atunci când e un strat foarte mare de zăpadă, pentru că viţeii s-ar deplasa mai greu şi ar putea cădea pradă lupului“, a mai menţionat Răzvan Deju.
Zimbru solitar, filmat la Parcul Natural Vânători Neamţ sursa: Răzvan Deju/PNVN/Facebook
Parcul Natural Vânători-Neamţ este singurul loc din Europa unde zimbrul trăieşte în libertate (37 de exemplare), în semilibertate (11) şi în captivitate (7).