Pârtia şi telegondola, găuri negre în bugetul primăriei Neamţ. Ce s-a ales dintr-o uriaşă investiţie

Telegondola şi infrastructura pentru schi de pe culmea Cozla nu sunt rentabile din diverse motive, proiectul turistic dovedindu-se a fi un eşec. De altfel, nici nu vor mai deschise în iarna acesta.

O investiţie începută cu surle şi trâmbiţe de admistraţia Gheorghe Ştefan, în anul 2005, nu a făcut din Piatra Neamţ o destinaţie turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă, proiectul aducând doar pierderi primăriei. 

Recent, Adrian Carabelea, noul primar, a iniţiat o dezbatere

publică pe tema redeschiderii pârtiei, pietrenii au vrut acest lucru, dar s-a decis să rămână închisă, pe lângă lipsa zăpezii, alt argument fiind contextul generat de criza sanitară. 

„În urma unei analize atente, a discuţiilor cu reprezentanţii Perla Invest şi a opiniilor exprimate de pietreni în cadrul consultării publice lansate pe această temă s-a luat

decizia ca în acest an pârtia de pe Muntele Cozla să rămână închisă.La baza acestei decizii au stat lipsa precipitaţiilor şi temperaturile ridicate înregistrate în ultimii ani, situaţia financiară a primăriei, dar şi contextul epidemiologic - evoluţie care nu poate fi anticipată“, a transmis primarul Carabelea. 

Dacă în sezonul trecut pârtia şi tescaunul nu au funcţionat, pentru că nu a fost zăpadă, în iarna  2018/2019 s-a schiat între 10 ianuarie şi 3 martie 2019, adică doar 41 de zile, rezultând pierderi de 271.375 lei pentru firma Perla Invest, societatea Consiliului Local Piatra Neamţ, care administrază baza de pe culmea Cozla. 

Cele 6.260 de bonuri emise au adus încasări de 218.625 lei, iar cheluielile cu electricitatea, apa şi costurile de pregtire şi mentenanţă a pârtiei, a staţiei de pompare, tunurilor de zăpadă sau

de exploatare telescaun au totalizat 490.403 lei. 

Primarul a mai argumentat că şi în cel mai bun an pentru schiat, pârtia din Piatra Neamţ a încheiat sezonul cu pierdere, iar în actuala situaţie în care se află bugetul local, Primăria Piatra Neamţ nu îşi permite financiar acest lucru.

Ce a fost se ştie! Ce s-ar mai vrea

O altă consultare publică, care a fost lansată pentru locuitorii oraşului şi nu numai, vizează întrega culme Cozla în contextului pregătirilor pentru viitoare finanţări nerambursabile, plecându-se de la ideea că, pentru a fi rentabilă, infrastructura turistică trebuie dezvoltată, astfel încât zona să fie o atracţie pentru turişti pe tot parcursul anului. 

Cei care doresc să răspundă au la dispoziţie un chestionar cu câteva întrebări, între care cât de des vă plimbaţi în Parcul Cozla? - săptămânal sau mai des, lunar, de câteva ori pe an, ce activităţi preferaţi să desfăşuraţi când mergeti în Parcul Cozla? - alergare, plimbări, ciclism, urcare cu telegondola sau fotografie. 

Au fost propuse şi idei pentru a stimula interesul turistic: platforme şi trasee suspendate, tiroliană, trasee de hiking, de ciclism montan (MTB şi downhill), trasee şi alei tematice de agrement, zone de belvedere, relaxare şi culturalizare (proiectie film, amfiteatru), zonă de căţărat, zonă de skating, zone de joacă pentru copii, parc tematic integrat - Parcul Fosilifer Cozla - Fosilele Viitorului, etc. 

Telegondola, o instalaţie de  transport pe cablu pe deasupra oraşului, pârtia şi telescaunul erau inaugurate pe 15 februarie 2008, mizându-se că turismul în sezonul rece putea fi un alt atu al municipiului. Proiectul, unul îndrăzneţ, dar care nu a fost viabil, a însemnat investiţii de circa 14 milioane de euro, pentru realizarea lui au fost luate credite bancare, municipalitatea plătind şi acum rate enorm de mari. 

Pe Cozla, cei care doreau să se bucure de plăcerile iernii puteau schia pe o pârtie cu instalaţie de

nocturnă (una recomandată doar avansaţilor din cauza dificultăţii mari) şi aveau la dispoziţie telescaun. Mai era şi o pârtie de tubing pentru copii (derdeluş special amenajat pentru camere din caucuc), dezafectată în prezent. Alte facilităţi pentru agrement sunt şi acum, restaurante,

cafenele, terase, s-a construit şi un hotel, dar el nu a funcţionat niciodată. 

Cât priveşte traseul telegondolei, el are circa 2 kilometri, turiştii pleacă din faţa Gării Piatra Neamţ cu telecabine care-i transportă pe deasupra oraşului, cea mai mare înălţime fiind 64 de metri, până pe culmea împădurită.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Impact devastator cu un cap de pod, două bătrâne au decedat. Ipoteze ale cauzei tragediei

Alegeri parlamentare 2020. Tentativă de fraudă în Germania, cercetată în  judeţul Neamţ