Marea bătălie de la „Borta Dracului“. Soldaţi ruşi, unguri, germani şi români, pomeniţi de Înălţare
0Cu prilejul marii sărbători a Înălţării Domnului, soldaţi români, ruşi, unguri şi germani, care au sfârşit într-o bătălie din a doua conflagraţie mondialî, vor fi pomeniţi la Mănăstirea Neamţ
Înălţarea Domnului, mare sărbătoare a ordodoxiei, are o
semnificaţie aparte la Mănăstirea Neamţ, unul dintre argumente, dar mai sunt şi altele, fiind acela că este hramul principal al lăcaşului monahal, eveniment ce atrage în fiecare an o mulţime de pelerini de pe tot cuprinsul ţării. Pe 2 iunie 2022, aici va fi prezent şi IPS Tofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Va oficia, alături de alte înalte feţe bisericeşti, sfinţirea apei în aghiazmatarul din faţa lăcaşului, iar după cuvântul de învăţătură, se va merge în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, urmând ca alaiul să intre în incinta aşezământului, unde se va săvârşi Sfânta Liturghie, precum şi o slujbă de pomenire a eroilor neamului.
La Neamţ vor fi pomeniţi ostaşii căzuţi pe câmpurile de luptă ale patriei şi cei înhumaţi în cimitirul lăcaşului, la Schitul Cărbuna şi la Mănăstirea Sfânta Cruce, care-i ctitorită în pe locul unde 14.000 de soldaţi au pierit într-o bătălie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. E vorba despre luptele de la „Borta Dracului“, despre care care se ştie mai puţin.
Astăzi, 1 iunie, Protopopiatul Târgu Neamţ şi Arhiepiscopia Iaşilor au organizat „Pelerinajul pedestru la
hramul Mănăstirii Neamţ“. Traseul a pornit, cale de vreo 15 kilometri, de la Biserica Sfântul Haralambie din Târgu Neamţ, au fost opriri la bisericile din satele Lunca şi Nemţişor, iar la Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă pelerinii s-au întâlnit cu alte grupuri de la parohiile din zona Pipirig.
„Armata, patru ani a detonat şi a cules muniţie de prin aceste locuri“
Cât despre Mănăstirea Sfânta Cruce, ea este o ctitorie a marelui duhovnic Ilarion Argatu şi a fiului său, Alexandru, zidită în pădurile ce înconjoară comuna Brusturi. Locul ales pentru ridicarea aşezământului nu a fost ales întâmplător. Este în zona unde s-a dat, în timpul ultimei conflagraţii mondiale, o luptă care s-a soldat cu moartea a circa 14.000 de soldaţi români, nemţi, ruşi şi maghiari.
Părintele Ilarion Argatu avea o afinitate faţă de tot ce era legat de armată, deoarece după terminarea Facultăţii de Teologie din Cernăuţi a urmat cursurile şcolii Militare din Bacău. De aici probabil şi dorinţa de a face mai mult pentru pomenirea eroilor care au transformat pădurea de la Brusturi - Neamţ într-un cimitir întins prin păduri. În 1992 s-a pus piatra de temelie a schitului, lăcaşul având hramul de Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoare prăznuită pe 14 septembrie.
MănăstireaSfânta Cruce este ctitotită de părintele Ilarion Argatu FOTO Lokator.ro
Despre dimensiunea luptelor care s-au purtat aici după 23 august 1944 „vorbesc“ şi în prezent cele
descoperite în zonă, deşi războiul s-a încheiat de aproape 78 de ani. Nu este an în care cei care muncesc la pădure sau localnicii plecaţi după ciuperci să nu dea peste diverse elemente de muniţie,
începând cu banale cartuşe, dar şi grenade, proiectile, lovituri de atruncător sau bombe de mare calibru. Plus oase ale ostaşilor care au sfârşit aici.
„În jurul sfântului lăcaş sunt peste 14.000 de eroi căzuţi. A fost o ambuscadă. Se dăduse ordinul ca românii să treacă de partea ruşilor. Românii cu nemţii erau undeva în creasta Nemţişorului, iar ruşii veneau dinspre Boroaia, Suceava. Spuneau martorii de atunci că pârâul care curge pe lângă mănăstire era roşu de atâta sânge. Şi urmele războiului s-au cunoscut mult mult timp după. Armata, patru ani a detonat şi a cules muniţie de prin aceste locuri. Era o zonă foarte periculoasă, minată“, declara părintele Efrem Ciobanu, fost stareţ.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Urşii flămânzi încep iar să bage spaima în satele de munte. Noi atacuri în Neamţ
Caz unic în ţară cu un şofer şpăgar. Poliţişti recompensaţi doar cu diplome pentru integritate