Comori vechi de secole. Tetraevanghelul lui Ştefan cel Mare şi portretul domnitorului realizat de un pictor austriac FOTO

Comori cărturăreşti, vechi de secole, Tetraevanghelul lui Ştefan cel Mare, o carte donată de voievod uneia dintre ctitoriile sale şi portretul realizat de un pictor austriac sunt expuse la Piatra Neamţ.

La Muzeul de Artă din municipiul menţionat, până pe 23 iunie 2023, este organizată o expoziţie, „Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. 525 de ani de istorie“, pentru a marca existenţa ctitoririi lăcaşului de cult de către domnitorul moldovean, între anii 1497- 1498. Aşazământul și turnul voievodului sunt simboluri ale oraşului.

Piesa de rezistenţă a manifestării este Tetraevanghelul comandat de Ştefan cel Mare şi finalizat pe 23 aprilie 1502, care a fost caligrafiat şi miniat (ilustrat cu miniaturi), pe pergament de ieromonahul Spiridon, de la Mănăstirea Putna. Apoi, cartea, care are o valoare inestimabilă, a fost donată de domnitor bisericii de la Piatra Neamţ.

După cum se consemna în revista „Historia“, autorul a fost unul din caligrafii vestiţi de la Putna, scriind tetraevanghelul pe pergament vitelin, având câte 20 de rânduri pe pagină, în semiuncială măruntă, patru frontispicii frumoase, motive geometrice în aur şi culori. Pe câte o pagină a lucrării sunt realizate, pe fond auriu, chipurile fiecărui evanghelist.

„Binecinstitorul Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei (...), cu râvnă a dat şi s-a scris şi s-a ferecat acest Tetraevanghel şi l-a dăruit spre rugă sieşi şi doamnei lui, Maria, şi copiilor lor, în biserica din curţile sale cele de pe Bistriţa. (...) Şi s-a sfârşit cu mâna mult păcătosului, nevrednicul ieromonah Spiridon, în Mănăstirea Putnei, în anul 7010, luna aprilie, 23 de zile“.

Portretul din Evangheliarul de la Humor şi pictura de la 1883

Acesta este textul de danie consemnat în Tetraevanghelul lui Ștefan, pe penultima filă. Se pare că a stat în această biserică mai bine de un secol, pentru ca, în 1615, să ajungă în Cameniţa, Podolia (acum în Ucraina), „luată“ fiind de trupele polone. Pe la 1868, manuscrisul a fost răscumpărat, ajungând la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi.

Tetraevanghelul a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României, care a luat drumul Rusiei ţariste în 1917, de unde s-a întors, în perioada comunistă (1956), împreună cu o parte din valorile istorice şi arheologice restituite de Moscova, ca semn al bunei „prietenii“ dintre celedouă state comuniste. Acum face parte din inventarul Muzeului de Istorie a României.

Un alt exponat de mare valoare expus la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ este un portret al voievodului Ştefan cel Mare. A fost realizat de pictorul bisericesc austriac Epaminonda Bucevschi, în 1883, la Viena, la comanda episcopului Romanului, Melchisedec Ştefănescu. Asta după ce cărturarul a descoperit la Mitropolia din Cernăuţi Evangheliarul de la Humor.

A avut convingerea că pe una din file este portretul autentic al voievodului cu cea mai lungă domnie pe tronul Moldovei. Prezentând un memoriu despre valorosul manuscris Academiei Române, pe 13 noiembrie 1881, după discuţii cu Titu Maiorescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Vasile Urechia, Grigore Tocilescu şi Dimitrie Sturdza s-a decis realizarea portretului de către pictorul austriac.

Cât despre construcţia bisericii Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ, lucrările au început pe 15 iulie 1497, fiind finalizate la 11 noiembrie 1498. O amplă consolidare şi restaurare a aşezământului de cult se datorează lui Nicolae Iorga, care a făcut demersurile necesare la Comisiunea monumentelor istorice. Lucrările din 1937 şi 1938 au vizat exteriorul şi interiorul, urmărindu-se redarea fidelă a vechii înfăţişări.