Biserici seculare din ţinutul străjuit de Ceahlău, restaurate cu fonduri europene
0Graţie unor fonduri europene, biserici seculare din ţinutul străjuit de Ceahlău vor fi restaurate şi introduse în rute de turism ecumenic. Două dintre aceste aşezăminte se află în Neamţ.
Concret, obiective de patrimoniu incluse în trei rute din cadrul Programului „România atractivă“, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), vor fi reabilitate prin intermediul a 18 contracte, care au o valoare de peste 23 de milioane de euro.
Documentele pentru alocarea fondurilor au fost semnate spre sfârşitul lunii trecute, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Obiectivelor cuprinse în Ruta mănăstirilor din Moldova li s-a alocat suma de 11,52 milioane de euro, Ruta bisericilor de lemn - 3,54 milioane de euro, iar Ruta Sfântul Ladislau - 8,4 milioane de euro.
„Rutele pe care le finanţăm (...) pun în valoare acea Românie profundă şi autentică de care suntem mândri, parte a patrimoniului cultural european. Parteneriatul pe care l-am construit cu autorităţile locale şi cu reprezentanţii cultelor va adăuga valoare acestor investiţii, în beneficiul comunităţilor şi al României“, a declarat ministrul Marcel Boloş.
În Ruta mănăstirilor din Moldova pentru a fi restaurate cu fonduri europene, sunt cuprinse lăcaşuri din patrimoniul naţional, cu arhitectură specifică, fresce unice şi picturi murale deosebite. Investiţiile vizează restaurarea şi promovarea celor mai reprezentative, între care Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Slatina şi Mănăstirea Sfinţii Trei Ierahi din Iaşi.
În ceea ce priveşte Ruta bisericilor din lemn, fonduri sunt alocate pentru zece din Mehedinţi, Suceava, Vrancea, Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Din ținutul străjuit de Ceahlău, Neamţul, în restaurare vor intra Biserica Buna Vestire din Poloboc, comuna Rediu, pe Ruta bisericilor din lemn şi Biserica Buna Vestire a fostei Mănăstiri Bisericani, pe Ruta mănăstirilor.
Biserica Buna Vestire din Rediu a fost ctitorită de un mare boier, Alecu Krupenski, zis „Poloboc“, de unde şi numele satului. A fost construită în 1728, păstrând una dintre cele mai frumoase şi valoroase catapetesme păstrate în Neamţ. Lăcaşul este într-o stare avansată de degradare şi pentru că, de vreo 20 de ani, nu se mai fac slujbe.
„Biserica are un plan treflat, cu abside laterale şi altarul rotunjit. Este clădită din bârne suprapuse, pe temelie de piatră, căptuşite în interior şi exterior cu scânduri de brad vopsite în ulei gri; acoperişul iniţial din draniţă a fost înlocuit cu tablă galvanizată, mai rezistentă“, se precizează pe MonumenteNeamt.ro.
Mănăstirea Bisericani este o ctitorie a voievodului Bogdan al III-lea Vodă, fiind zidită între anii 1508 şi 1512. La începutul secolului al XVIII-lea, era printre cele mai importante aşezăminte din Moldova, Dimitrie Cantemir consemnând-o ca fiind printre puţinele de pe Valea Bistriţei.
În 1476, după bătălia de la Războieni, biserica a fost jefuită şi incendiată de turci, iar în 1498, de tătari. În 1821, în vremea Eteriei, mănăstirea a fost iarăşi prădată, dispărând multe din vechile odoare. În 1873, regele Carol I transformă clădirile în penitenciar, iar în 1911 a fost înfiinţat un sanatoriu pentru bolnavii de TBC, care funcţionează şi acum.