Alunecările de teren pun în pericol o mănăstire din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu FOTO

Alunecările de teren pun în pericol o mănăstire din vremea lui Vodă Alexandru Lăpuşneanu. Este vorba de Mănăstirea Pângăraţi din județul Neamţ, autoritățile întocmind un plan de intervenţie.

La finalul lunii trecute, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit, la cererea prefectului, şi a aprobat Programul pentru punerea în siguranţă a obiectivelor, refacerea zonelor afectate şi monitorizarea factorilor de risc, deoarece, în februarie 2023, s-a activat o alunecare de teren pe un versant.

Acesta este situat în imediata apropiere a lăcaşului de cult, în pericol fiind construcţii din cadrul aşezămăntului ce dăinuie înainte de domnia lui Ştefan cel Mare, dar cel care a ctitorit biserica din piatră este Vodă Alexandru Lăpuşneanu, în 1560. Expuse sunt acum zidul de incintă, biserica voievodală Sfântul Dimitrie şi corpuri de chilii.

Pentru evaluarea situaţiei, prin ordin al prefectului s-a constituit o comisie, iar în baza constatărilor a fost propus un program care prevede monitorizarea alunecărilor, urmărirea „comportării“ în timp a construcţiilor afectate, etc. Una dintre decizii a fost interzicerea folosirii unor chilii, care oricum erau vechi şi şubrede.

Situaţie de alertă, dacă va fi cazul

„Comisia a propus un program care prevede monitorizarea evoluţiei alunecărilor de teren de către persoane numite prin decizie de către stareţul mănăstirii. De asemenea, s-a stabilit instituirea urmăririi continue a comportării în timp a construcţiilor afectate (urmărire specială), conform recomandărilor specialiştilor“, a declarat prefectul Adrian Niţă.

S-a mai stabilit semnalizarea zonei adiacente zidului de incintă prin mesaje şi benzi avertizoare, precum şi interzicerea accesului personalului de deservire şi a pelerinilor, mănăstirea fiind, alături de lăcaşurile de cult de la Bistriţa şi Bisericani, un punct de atracţie în zona Piatra Neamţ şi Bicaz.

„În situaţia constatării sau înregistrării de date privind iminenţa unor deplasări semnificative ale maselor de alunecare în zonele afectate, se va proceda, în regim de urgenţă, la instituirea stării de alertă şi la evacuarea persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau expusă pericolului“, a mai transmis prefectul.

Conform celor constatate după ce terenul din apropierea mănăstiri a luat-o la vale, pentru înlăturarea pericolului şi punerea în siguranţă a clădirilor şi zidului de incintă se impune efectuarea de urgenţă a demersurilor pentru efectuarea unor lucrări de consolidare. Numai că acestea pot fi de durată şi rămâne de văzut dacă se vor găsi fonduri.

Denumirea de Pângăraţi provine, după cum scria istoricul Nicolae Iorga, de la un posibil călugăr Pangratie, un fost ucenic al Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana. Într-un document emis în 1458 de cancelaria lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Bistriţa, este pomenit şi Pângăraţi, semn că lăcaşul exista şi atunci.

De-a lungul vremurilor, aşezămăntul de cult a avut perioade de înflorire şi decădere. Într-un alt act vechi, cuviosul Anastasie de la Moldoviţa, scria că „spurcaţii turci o au ars, când au venit la Valea Albă“. În 1872, în clădirile mănăstirii a fost înfiinţat un penitenciar, iar în perioada comunistă lăcaşul a fost închis, imobilele fiind date unei staţiuni de cercetări.