VIDEO Problema malpraxisului, în atenţia studenţilor. Avocatul Răzvan Doseanu: „Nicio victimă a malpraxisului nu se simte confortabil în postura de victimă“

Problema malpraxisului a fost în atenţia studenţilor de la Drept şi Medicină care au participat la un eveniment organizat de către ELSA Oradea şi care a avut ca invitaţi specialişti din domeniul juridic, medical, al asigurărilor, dar şi politic.

Alături de studenţii orădeni, la eveniment au participat colegi de la ELSA Iaşi şi ELSA Târgu Mureş. Printre vorbitori s-au aflat Răzvan Doseanu, avocat al Societăţii Profesionale de Avocaţi Doseanu&Asociaţii, Gabriel Mihalache - medic legist, Carmen Pantiş - preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, Cseke Attila - senator şi fost ministru al Sănătăţii şi Cerasela Nergheş - broker în asigurări.

„Le mulţumim mult colegilor de la ASMO, care ne-au ajutat la organizare, prietenilor de la Iaşi şi Târgu Mureş şi invitaţilor pentru că ne onorează cu prezenţa”, a spus preşedinta ELSA Oradea, Claudia Romocea

Cerasela Negheş, broker de asigurări, a fost cea care a deschis discuţiile conferinţei şi a vorbit despre felul în care se încheie asigurările de malpraxis. Totodată, ea a recunoscut că aceste asigurări nu acoperă integral răspunderea civilă a personalului medical, de cele mai multe ori plata daunelor morale rămânând în sarcina medicilor şi spitalelor.

Medicul Gabriel Mihalache a puctat faptul că aceste asigurări sunt bune pentru firmele de asigurări, nu şi pentru cadrele medicale.

“Deşi medicii sunt obligaţi să se asigure pentru cazurile de malpraxis, situaţiile în care firmele de asigurări plătesc ceva sunt extrem de rare. Despăgubirile le plăteşte fie medicul din buzunarul lui, fie spitalul. Asigurările acestea sunt bune pentru firmele de asigurări, aproape niciodată pentru medici”, a spus dr. Mihalache.

El a mai vorbit despre faptul că, în mod normal ,cazurile de malpraxis ar trebui soluţionate pe cale extrajudiciară, nu să ajungă în instanţe. Momentan, acest lucru este aproape imposibil în România  din cauza legii sănătăţii, care în ce priveşte reglementarea soluţionării cazurilor de malpraxis "este proastă".

Pacienţii nemulţumiţi se pot adresa comisiilor de malpraxis din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică, dar pentru că aici li se pretind acte pe care uneori nu le au, dar şi să achite onorarii de expertiză, majoritatea merg unde e gratis, la Poliţie şi Parchet, astfel că procesele devin costisitoare şi lungi, judecata durând ani întregi.

Senatorul Cseke Attila, fost ministru al Sănătăţii, a arătat că, în Germania, în 2016 s-au înregistrat 12.680 de plângeri pentru malpraxis, fiind validate 4.070 cazuri de culpă, dar acolo nu se ajunge la procese întrucât firmele de asigurare plătesc despăgubirile pacienţilor, pe când în România 98% din sumele plătite asigurătorilor în 2013 au rămas la firme.

"În România, după numărul cazurilor de malpraxis confirmate, stăm foarte bine, ar trebui să vină din Germania să ia lecţii de la noi", a punctat senatorul Cseke.

Avocatul Răzvan Doseanu a vorbit despre lacunele legislaţiei în vigoare, dar şi despre cum înţeleg forurile medicale să rezolve problema malpraxisului.

"Din păcate, cifrele, cazurile de malpraxis civile şi penale, par să infirme că ar exista malpraxis în România. O spun din păcate, pentru că, deşi la prima vedere, pare a fi un avantaj pentru medici şi sistemul medical, cred că este un mare deserviciu care li se face în momentul în momentul în care, acolo unde există culpă medicală, nu este recunoscută încă din faza incipientă, şi nu este soluţionată încă din faza incipientă. În străinătate, peste 80% din cazurile de malpraxis nu ajung nici măcar în instanţele civile. Asta înseamnă o recunoaştere a malpraxisului”, a punctat avocatul Răzvan Doseanu.

El a mai explicat că prin recunoaşterea malpraxisului, şi prin sancţionarea medicului, inclusiv disciplinară acolo unde este cazul, s-ar duce la o prevenţie chiar şi în rândul medicilor.

“Nicio victimă a malpraxisului medical nu se simte confortabil în postura de victimă. Nu cred că îşi doreşte să încaseze nişte bani ca să facă tratamente medicale, să meargă la recuperare, să-şi cumpere o proteză, să achite toate celelalte costuri unde sechelele sunt pe viaţă. Nu doar partea financiară este importantă. Este important ca în momentul în care se constată acel malpraxis, cei responsabili să-i atragă atenţia medicului şi să-i aplice o sancţiune, acolo unde este cazul”, a mai spus avocatul Doseanu.

Potrivit dr. Carmen Pantiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, din anul 2007 până anul acesta în primul trimestru, CM Bihor a emis 98 decizii privind cazurile de malpraxis, din care 94 de nesancţionare a medicilor împotriva cărora au fost făcute reclamaţiile, în 2013 şi în 2014 fiind emise câte o sancţiune de mustrare, multe dintre reclamaţii fiind respinse ca tardive sau incorect întocmite.

Sancţiunile pe care le poate stabili Colegiul Medicilor pornesc de la simpla mustrare şi pot ajunge până la suspendarea dreptului de practicare a profesiei sau a anumitor competenţe medicale pe perioade cuprinse între o lună şi un an, cea mai gravă putând fi retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor, adică retragerea dreptului de exercitare a profesiei.

Până acum, niciun medic din Bihor nu a recunoscut că a greşit, admiţând responsabilitatea pentru un caz de malpraxis.