Decizia instanţei în cazul unor exproprieri făcute pentru amenajarea de parcări. „E exces de putere”

Primăria Oradea „a acţionat cu exces de putere” când a aprobat exproprierea orădenilor şi amenajarea unor parcări de domiciliu pe locul proprietăţilor acestora, potrivit unui verdict dat de Tribunalul Bihor, instanţă care a şi anulat hotărârea luată de autoritatea locală.

Verdictul a fost dat de instanţa bihoreană în cazul a şapte orădeni expropriaţi de case şi terenuri pentru a face loc unor parcări de domiciliu în cadrul unui proiect de modernizare a două bulevarde din oraş, din centru şi până la ieşirea spre Băile Felix. 

Proiect cu scandal

Orădenii au fost expropriaţi în 2019, printr-o Hotărâre a Consiliului Local (HCL), în cadrul unui proiect gândit de fostul de fostul primar Ilie Bolojan, acum preşedintele CJ Bihor şi finanţat din fonduri europene. Estimate la 11,4 milioane euro, lucrările în cadrul proiectului de regenerare urbană a zonei implică, printre altele, închiderea ieşirilor dintre blocuri în bulevard, asfaltarea carosabilului şi trotuarelor, înlocuirea firului de contact al tramvaielor, amenajarea unei piste de biciclete cu două sensuri de mers, lată de 3 metri, dar şi relocarea parcărilor de la şosea, în spatele blocurilor, unde în prezent se află un mic cartier de case, dar şi afaceri private, pensiuni, restaurant şi chiar magazine.

Dintre cei circa 20 de proprietari incluşi în primul lot al celui mai mare val de exproprieri de după căderea comunismului, doar şapte au deschis proces, invocând în principal că exproprierile s-au decis nu pentru o utilitate publică de interes general, ci pentru relocarea parcărilor de domiciliu de la şoseaua principală. Iar asta în condiţiile în care, de fapt, administraţia locală putea să se orienteze spre o variantă mai puţin costisitoare, cum ar fi achiziţia ori exproprierea unor terenuri libere de construcţii unde să se construiască parcări supraetajate. 

Cetăţeni versus Primărie

Oamenii au reclamat şi faptul că proiectul de regenerare urbană invocat pentru exproprieri nu apare prevăzut nici în Planul Urbanistic General al Oradiei din 2016, iar potrivit legii, declanşarea unei astfel de proceduri, anterior actualizării PUG, este nelegală. 

„Regenarea urbană integrată îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent - social, mediu construit, patrimoniu, etc  - faţă de alte forme de intervenţie în care valoarea terenului este prioritizată prin demolare traumatizantă şi înlocuire cu altcea, înlocuire care vizează lamentabil chiar şi aspectul social", au citat oamenii din Declaraţia privind dezvoltarea urbană, adoptată în Toledo, în 2010, pe această temă, arătând că termenul de "regenerare", în cazul lor, ascunde, de fapt, "o operaţiune de expropriere ilegală a unor imobile pentru construirea de parcări". 

Orădenii nu înţeleg ce fel de beneficii ar aduce demolarea proprietăţilor. „Autoritatea locală eludează legea, refuză orice dialog cu cetăţenii pe această temă şi, practic, a creat o ruptură socială între locuitorii de la bloc şi cei de la case", au mai spus ei. 

De cealaltă parte, juriştii Primăriei Oradea au respins acuzele, pretinzând că întreaga procedură de expropriere a fost reală, realizată de specialişti, iar susţinerilor oamenilor sunt, de fapt, "o înşiruire haotică de păreri personale şi interpretări total fără nicio logică", aducând ca dovezi teancuri de acte cu planuri, desene, calcule şi autorizaţii.

Ce spune legea

Însă Tribunalul Bihor le-a dat câştig de cauză oamenilor, explicând în amănunt şi motivele, pe o hotărâre întinsă pe şapte pagini. Astfel, după cum se arată în hotărâre, potrivit Legii 255/2010, pot fi expropriate bunurile imobile din proprietatea unor persoane fizice sau juridice, cu sau fără scop lucrativ, pe care se realizează lucrări de utilitate publică de interes naţional, judeţean şi local. 

Acelaşi act normativ încadrează în rândul lucrărilor de utilitate publică pe cele "de regenerare urbană a terenurilor neconstruite şi a imobilelor care au avut destinaţie industrială din intravilanul oraşelor şi municipiilor şi care în prezent nu sunt funcţionale": 

Or, după cum a explicat judecătorul, imobilele aflate în litigiu nu sunt nici terenuri neconstruite şi nici imobile industriale astfel că "exproprierea acestora pentru realizarea lucrării de regenerare urbană nu îşi poate găsi temei Legea 255/2010". 

Mai mult, potrivit hotărârii, Primăria nu a făcut dovada întocmirii planului urbanistic zonal pentru zona în care se află casele reclamanţilor şi nici a faptului că PUG al oraşului prevede operaţiuni de regenerare urbană în perimetrul în care a decis exproprieri.  

Ca atare, a statuat instanţa, "măsura de expropriere este nelegală, urmând a fi anulată cu privire la imobilele mai sus analizate". „Autoritatea publică pârâtă, neanalizând în principal varianta construirii de parcări în zonele libere de construcţii din aria cercetată, a acţionat cu exces de putere”, a astabilit judecătorul. Decizia Tribunalului a fost atacată de Primăria Oradea, dar deocamdată nu s-a stabilit data primului termen în proces la Curtea de Apel Oradea.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Autostrada de centură a Bucureştiului: Guvernul aprobă exproprierea a peste 1.700 de imobile

Revolta unor proprietari de case expropriaţi: „Îşi bat joc de munca de-o viaţă“