VIDEO Fenomen determinat de poluarea masivă din marile oraşe: apă pluvială cu spume la fiecare ploaie
0Cercetătorii ieşeni oferă explicaţii pentru un fenomen tot mai întâlnit în marile oraşe ale ţării: spuma care apare pe străzi după fiecare ploaie.
În ultimele săptămâni, o echipă de cercetători a analizat mostre preluate din apa pluvială din oraşe precum Iaşi sau Ploieşti, cunoscute pentru nivelul ridicat de poluare. Rezultatele analizelor de laborator sunt alarmante şi arată gradul de toxicitate al aerului. Verificările au început după ce conferenţiarul doctor Silviu Gurlui, cercetător în cadrul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri LOA-SL, a observat că după ploile din Iaşi, „apa care se scurge pe străzi este insoţită de o spumă albicioasă“. Acesta a luat mai multe mostre şi împreună cu chimişti au verificat compoziţia apei.
„Am efectuat prelevări din apa de pe asfalt, am analizat-o în laborator. Studiile au fost extrem de laborioase. Au fost efectuate cercetări privind sursele, procesele fizice, procesele chimice, etc. Prima problemă nu a fost spuma, ci mai ales carcateristicile fizico-chimice ale apei de pe străzi. Toate acestea au evidenţiat proprietăţi evidente ale unor compuşi tensioactivi cu rol de curăţare, deci detergenţi!“, a transmis cercetătorul ieşean.
Astfel, studiile arată că apa cu spumă: „NU este efectul interacţiunii apei cu solul. NU este efectul interacţiunii apei cu vegetaţia, polen etc. NU este efectului antiderapantului dat pe străzi. NU este efectul anumitor categorii de detergenţi folosiţi pentru spălarea maşinilor sau pentru spălarea eventual a străzilor“.
Au fost realizate analize comparative, iar cercetătorii au făcut măsurători care au vizat „influenţa plantelor, a solului de pe străzi, dar şi a poluării induse de praful (cenuşa) de pe tobele de eşapament. Au fost prelevate eşantioane de pe străzi şi de la diferite maşini, în special pe motorină“.
* Sursa Video Silviu Gurlui
„Studiile comparative privind compoziţia chimică au fost şocante. Este evidentă provenienţa suspensiei din apele pluviale şi anume particule de cenuşă rezultată din arderile combustibililor maşinilor în amestec cu aditivi specifici şi uleiuri şi care s-au degajat în atmosferă odată cu emisiile de gaze. Spectrele celor două substanţe pot fi atribuite aceluiaşi compus care are o structură aromatică cu grupări sulfonice şi sulfoxidice. Compuşii care au astfel de structuri fac parte din categoria surfactanţilor, substanţe tensioactive cu proprietăţi de spumare în amestec cu apa. Pentru înţelegerea fenomenului de spumare, precizăm că din aceiaşi categorie fac parte şi detergenţii“, a detaliat cercetătorul Silviu Gurlui.
Potrivit specialistului, particulele precum PM10 şi PM2.5 din atmosfera conţin produşi proveniţi din arderea combustibililor. „Evident, motoarele mai uzate şi în special cele pe motorină, produc cele mai mari cantităţi de astfel de otrăvuri. În esenta, nu am asistat decât la un episod în care vaporii de apă au adsorbit aceste particule şi au căzut pe sol. Asistăm la un fenomen natural. în care suntem avertizaţi despre ce e în atmosferă! Aceşti compuşi există! Îi respirăm!“, atrage atenţia cercetătorul. Acesta susţine că este foarte grav că această apă poluată se întoarce în sol, pe terenurile agricole şi ajunge în pânza freatică.
Cercetătorul ieşean atrage atenţia că astfel de fenomene i-au fost semnalate şi în alte mari oraşe precum Ploieşti, Braşov, Galaţi, dar şi în Bucureşti. La mijlocul lunii mai, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, deoarece autorităţile române nu au întreprins măsurile necesare pentru a respecta valorile limită convenite privind calitatea aerului. Dosarul a fost înaintat de Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a arătat că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC. Oraşele unde aceste particule au depăşiri frecvente, peste limită, sunt Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Mai grav este că nivelul depăşirilor la particulele PM2.5, mult mai fine şi mai nocive, sunt la fel de frecvente.
Potrivit Directivei 2008/50/EC, nivelul acceptat de poluare cu particulele fine de praf PM10 este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, dar nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an.
În această săptămână, cercetătorul ieşean s-a aflat la Ploieşti, la un protest faţă de nivelul tot mai mare de poluare din spaţiul urban. Cu această ocazie a colectat noi probe de apă, iar pe pagina sa de Facebook a postat mai multe imagini cu apă colectată la începutul ploii şi după jumătate de oră. Acesta a postat mai multe fotografii şi cu apa tulbure de la începutul ploii şi apă tot mai transparentă după furtună. „Am mâinile pline de ulei din apa din atmosferă!!! Nu pot descrie cum sunt. Se lipesc de ecran“, a scris ieşeanul după colectarea apei.