Eminescu pentru muritori. Manuscrisele "omului deplin al culturii române" pot fi răsfoite de oricine, la finalul unui proiect iniţiat de Constantin Noica în 1977
0Colecţia completă a celebrelor "Caiete Eminesciene", unele dintre cele mai valoroase artefacte din istoria literaturii române, este pusă în premieră la dispoziţia vizitatorilor Muzeului "Mihai Eminescu" din Iaşi.
Cercetătorii ieşeni de la Muzeul Literaturii Române Iaşi au anunţat amenajarea în cadrul Muzeului "Mihai Eminescu", situat în Parcul Copou din Iaşi, a unei biblioteci speciale, ocupată doar de cele 62 de manuscrise ale poetului Mihai Eminescu.
Este vorba despre replicile fotocopiate ale documentelor originale, care conţin mii de pagini de poezii celebre, variante, scrisori, însemnări disparate, traduceri, articole sau pagini de jurnal.
Colecţia de fotocopii după manuscrisele eminesciene se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române Iaşi din 1988. Este anul în care specialişti din Iaşi şi Botoşani au terminat proiectul de copiere a binecunoscutelor "Caiete Eminescu".
Cele 62 de volume au fost realizate după microfilmele manuscriselor, aşa cum descrie eminescologul Valentin Coşereanu în cartea sa, "Aventura manuscriselor eminesciene".
Iniţiativa acestei întreprinderi a avut-o filozoful Constantin Noica, într-o prelegere ţinută la Casa Pogor în anul 1977. Tot Constantin Noica, cel care l-a numit pe Eminescu «omul deplin al culturii româneşti», a realizat importanţa acestor documente pentru cultura română, comparându-le cu cele ale lui Leonardo da Vinci sau ale lui Paul Valéry.
Povestea manuscriselor eminesciene începe la finalul secolului al XIX-lea.
"În anul 1883, după ce Mihai Eminescu se îmbolnăveşte, Titu Maiorescu ia în păstrare lada cu manuscrise a poetului. La începutul anului 1884 iese din tipar prima ediţie a poeziilor lui Eminescu, îngrijită şi alcătuită de T. Maiorescu, ce poate fi, de asemenea, admirată la Muzeul „Mihai Eminescu” din Iaşi. În anul 1902, Titu Maiorescu predă Academiei Române manuscrisele eminesciene şi ţine un discurs prin care subliniază importanţa lor, precum şi a misiunii de fi păstrate şi valorificate. Acest lucru se datorează lui Perpessicius, care din 1939 începe publicarea ediţiei critice a operei lui Eminescu. Munca de descifrare şi tipărire a manuscriselor eminesciene este continuată, după Perpessicius, de alte colective de cercetători, conduse de Petru Creţia, de Dumitru Vatamaniuc şi alţii. Cele 16 volume au fost publicate mai întâi la Editura Fundaţiilor Regale, apoi la Editura Bibliotecii Academiei Române. Ultimul volum din planul conceput de Perpessicius a fost publicat în anul 1993, iar în 1994 apare al XVII-lea volum, o Addenda", spun oficialii Muzeului Literaturii Române Iaşi.
Muzeul „Mihai Eminescu” poate fi vizitat de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00.
Mai puteţi citi: