De ce trebuie să fim extrem de atenţi la înţepăturile de insecte. Banalul ţânţar poate inocula un virus letal
0Medicii infecţioniştii arată că unele înţepături de insecte pot provoca boli al căror tratament se face doar sub supraveghere de specialitate.
Odată cu creşterea temperaturilor, numărul de insecte şi riscul de a fi „victima” unei artropode creşte.
Medicul infecţionist Mihnea Hurmuzache, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, a explicat că unele înţepături pot determina complicaţii severe, în timp ce altele duc doar la apariţia unor reacţii uşoare.
Cu toate că în jurul înţepăturii de căpuşă se ţese de multe ori o adevărată dramă, specialistul arată că foarte puţine insecte de acest fel sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia burgdoferi şi în plus şi mai puţine victime dezvoltă afecţiunea numită Boala Lyme.
Afecţiunea este numită şi „boala cu 1.000 de feţe”, din cauza că poate fi confundată cu alte boli întrucât are o varietate de simptome. Medicii arată că multe dintre simptomele afecţiunii sunt nespecifice şi se manifestă şi în tabloul clinic al altor boli, cum ar fi infecţiile virale, fibromialgia, sindromul oboselii cronice sau chiar depresia. Pentru a determina boala, căpuşele trebuie să rămână ataşate de piele cel puţin 24 de ore.
„Pacienţilor trebuie să le fie foarte clar că un număr relativ mic de victime ale căpuşelor fac Boala Lyme. În primul rând, 97% dintre căpuşe sunt fără potenţial de infectare. În al doilea rând, dacă eşti înţepat de o insectă din restul de 3% care sunt cu potenţial de infectare nu înseamnă că faci boala. Foarte puţini pacienţi ajung să fie diagnosticaţi într-adevăr cu Boala Lyme. Totuşi, pentru toate cazurile care ajung la spital se face profilaxie pentru că e mai uşor de prevenit, decât de tratat, dar subliniez, asta nu înseamnă că un pacient înţepat de căpuşă face şi boala Lyme”, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist.
Atunci când boala este diagnosticată prin examene de laborator, aceasta se manifestă prin simptome neurologice sau cardiace.
Înţepătura de ţânţar
Ţânţarul comun poate transmite prin înţepătură un virus care determină infecţia West Nile. În anumite situaţii persoanele infectate nu resimt nici un simptome, iar în alte cazuri infecţia se manifestă cu febră, dureri de cap, oboseală, dureri musculare, erupţii, ganglioni inflamaţi, dureri oculare, paralizii, febră înaltă, cefalee, comă şi convulsii.
„Encefalita West Nile apare după ce un virus a intrat în corpul uman prin înţepătura unui ţânţar. Vorbim de ţânţarul comun, care se regăseşte şi la noi, motiv pentru care şi în spitalele noastre sunt înregistrate astfel de cazuri. Anumite tipuri de ţânţari, cum este cel de tip Anopheles, poate determina malaria, dar trebuie ştiut că noi nu avem astfel de cazuri în România”, a mai precizat medicul.
Dr. Mihnea Hurmuzache a mai arătat că şi unele insecte de pădure pot transmite arbivirusuri care să determine apariţia encefalitelor.
„Înţepăturile altor insecte, cum ar fi păianjenii, albinele, viespile sau furnicile, provoacă mai degrabă reacţii alergice şi mai puţin boli de natură infecţioasă. Şi în cazul acestora însă manifestările pot fi uşoare, locale, dar şi severe, cum este cazul şocului anafilactic care se poate instala după o înţepătură de viespe şi care poate fi letal”, a conchis infecţionistul.
Pe alte continente, inclusiv păduchii şi puricii pot determina apariţia unor boli infecţioase severe, care pot provoca decesul pacientului.
Citeşte şi: