Cum ia amploare peste Prut fenomenul „moldovenismului“, curentul naţionalist creat în jurul figurii lui Ştefan cel Mare
0O analiză jurnalistică finanţată de Black Sea Trust for Regional Cooperation arată cum a luat amplare fenomentul „moldovenismul“ în Republica Moldova.
Peste Prut, dar nu numai, este susţinut de autorităţile publice moldovenismul, un curent politic. Potrivit unei anchete jurnalistice semnate de Ilie Gulca, acest curent care susţine că „moldovenii ar fi o etnie separată, complet diferită de români“, continuă să fie popular în Republica Moldova şi a fost „exportat” şi în Ucraina. Practic, reprezentanţii moldovenismului consideră Republica Moldova succesoare a statului medieval moldovenesc.
„Noi nu facem altceva decât să indicăm că trăim pe teritoriul care era pe timpuri parte a statului moldovenesc, iar acum acest stat s-a format ca stat independent. Aici nu a fost alt popor, de la Ştefan cel Mare până în prezent”, susţine Corneliu Popovici, absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi consilier în domeniul educaţiei al preşedintelui Republicii Moldova Igor Dodon.
Pentru a întări acest curent, autorităţile din Republica Moldova au decis să marcheze acest an 514 de la moartea lui „Ştefan Cel Mare şi Sfânt, Domnitor al Moldovei” (1457-1504). Potrivit lui Corneliu Popovici programul de acţiuni consacrate „Anului Ştefan cel Mare” are drept obiectiv consolidarea societăţii moldoveneşti. „Pentru a opri scindarea identitară, este necesar să întreprindem măsuri de consolidare a societăţii în jurul unor personalităţi istorice. Un simbol care poate să coaguleze societatea noastră este personalitatea lui Ştefan cel Mare”, crede Popovici.
Tot despre moldovenism vorbeşte şi istoricul Octavian Ţîcu, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în volumul Homo Moldovanus Sovietic (editura ARC): „Moldovenismul a eşuat în 1989, când s-a revenit la limba română şi Istoria Românilor [între Prut şi Nistru], însă, în perioada 1994–1998, guvernarea agrariană [formaţiune politică formată din preşedinţi de colhoz] a recurs din nou la moldovenizare, inserând în Constituţia Republicii Moldova articolul 13, conform căruia limba de stat este limba moldovenească”.
Potrivit analizei semnate de Ilie Gulca, moldovenismul a revenit în actualitate: „În 2001–2009, fostul preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, a încercat instituţionalizarea moldovenismului. A pornit de la aceleaşi practici de contrafacere a istoriei, în care Ştefan cel Mare a ocupat rolul central, nu ca exponent al Istoriei Românilor, dar al Istoriei Moldovei, opusă Istoriei Românilor”.
Potrivit istoricului Octavian Ţîcu, decizia preşedintelui moldovean de a dedica acest an lui figurii lui Ştefan cel Mare nu a fost întâmplătoare: „Igor Dodon a inventat acest an al lui Ştefan cel Mare în 2018, o dată absolut nesemnificativă, fără relevanţă, pentru istoria Moldovei lui Ştefan cel Mare, tocmai pentru a contracara suita de manifestări legate de centenar care urmau să înceapă în România şi Republica Moldova“.
„Anul Ştefan cel Mare”, văzut ca o acţiune care ar avea menirea să consolideze societatea moldovenească, a ajuns şi în Ucraina, în regiunile Cernăuţi şi Odesa, populate de comunităţi importante de români. Ancheta prezintă şi dificultăţile pe care le întâmpină românii din Ucraina în a-şi procura cărţi în limba română.
Republica Moldova este unul dintre cele mai sărace state din Europa şi unul dintre cele mai „tinere“ din Europa. Articolul complet îl puteţi citi AICI