Cine este Sfântul Nicolae. Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri păstrate în zona Moldovei de "Crăciunul Copiilor"
0Unul dintre cei mai populari sfinţi ai ortodoxismului are o importanţă deosebită în imaginarul copiilor, care-şi pregătesc cu grijă în această seară ghetuţele pentru cadouri.
Sărbătoarea de Sf. Nicolae este una dintre cele mai frumoase şi mai aşteptate ale ortodoxismului, în special de către copii.
Copii îşi pregătesc cu atenţie încălţările, iar cei cuminţi primesc noaptea, după ce adorm, dulciuri, în vreme ce copii neascultători se aleg cu o nuieluşă. Cele două extreme îşi au rădăcinile în legendele păstrate în timp referitoare la viaţa Sfântului Nicolae.
Pe cât este de iubit de cei mici, pe atât este de dur. Se spune că, în timpul vieţii, a împărţit mai multe pedepse decât daruri. Un episod popular referitor la Sfântul Nicolae este acela potrivit căruia a strecurat noaptea, în casa unui om sărman, o pungă de galbeni, cu care cele trei fete ale omului au putut să-şi construiască o zestre considerabilă şi să se căsătorească cu cine au vrut.
Tradiţia ortodoxă îl plasează pe Sfântul Ierarh Nicolae în secolele III-IV d. Hr., pe vremea împăraţilor Diocliţian şi Maximilian (284-305)- Prin viaţa exemplară trăită a devenit mai întâi ierarh şi apoi sfânt.
Legendele spun că Nicolae era cel mai mic dintre cei opt copii al unei familii din Patara, în Asia Mică. Când a împlinit zece ani, Nicolae, dorindu-şi foarte mult o pereche de ghete, a trimis o scrisoare către Dumnezeu. Omul responsabil cu trimiterea corespondenţei a păstrat câteva zile scrisoarea, neştiind unde s-o expedieze. În cele din urmă, superiorul său a decis, într-o noapte de început de decembrie, să-i cumpere ghetele copilului şi i le-a strecurat noaptea pe fereastră.
Astfel s-a născut credinţa nestrămutată în Dumnezeu a copilului Nicolae, care a promis atunci să-şi dedice viaţa ajutorării altor copii nevoiaşi. "Sf. Nicolae e milostiv faţă de săraci, ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor. Dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dă mai ales noroc fetelor sărace, pe care le mărită. Fetelor orfane şi sărace le aruncă pe fereastră trei pungi de galbeni", se arată într-o carte bisericească scrisă de Muşlea Bîrlea.
Moş Nicolae aduce iarna, oficial
Una dintre cele mai răspândite superstiţii legate de Sf. Nicolae este că în această zi începe oficial iarna. "Sf. Neculai e un moş bătrân cu barbă albă. Atunci trebuie să-şi scuture negreşit Sf. Neculai barba lui cea albă, adică trebuie să ningă neapărat. Iar când se întâmplă câteodată să fie locul negru, atunci se zice: „Hei, a-ntinerit Sf. Neculai!“ La Sân' Ion se duce neaua (se înfrânge iarna), dacă a adus-o Sân' Nicoară cu cal alb, sau, cu alte cuvinte, dacă a venit Sân' Nicoară pe cal alb, Sân' Ion va merge pe cal negru, adică va duce iarna", este una dintre credinţele păstrate în folclorul românesc.
Tot în această zi, de 6 decembrie, se spune că binele învinge răul. Se termină perioada de făcut vrăji, care mai poate fi reulată doar după Anul Nou.
Tradiţii moldoveneşti de Sf. Nicolae
În zona rurală, încă se mai păstrează obiceiul ca fetele şi flăcăii să se adune începând din ziua de Sf. Nicolae pentru a se organiza în vederea sărbătorilor de iarnă. "Este o tradiţie care se păstrează încă în zona rurală a Moldovei, dar şi în ale regiuni ale ţării. Practic, fetele şi flăcăii, se întâlnesc, îşi pregătesc de comun acord costumele pentru sărbătorile de iarnă, îşi aleg liderii cetelor de colindări, urători, încept să se ocupe, oficial, de organizare", explică Virgil Ardelean, şeful Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.