Cărămizile istoriei. Biserica și orfelinatul distruse în luptele din război

Ies la iveală fapte din trecut, care prezintă adevărul cărămizilor istoriei și credinței. În comuna ieșeană Tăutești, biserica veche şi orfelinatul au fost distruse în urma luptelor care s-au purtat timp de patru luni, în 1944.

La doar câţiva kilometri de oraşul Iaşi, pe o colină din satul Tăuteşti stă ascunsă o poveste mai puţin cunoscută. Cu aproape 130 de ani în urmă, pe 14 septembrie 1892, pe locul şcolii de astăzi era inaugurat un orfelinat pentru fete. 

„Înscrisurile din arhive şi biblioteci ne-au arătat că mormântul din cimitir, la căpătâiul căruia stă o statuie cu o inscripţie ce până de curând provoca nedumerire, este a lui Procopie Florescu, ultimul proprietar al moşiei Tăuteşti, un pios filantrop care a dedicat prin testament, în anul 1875, o mare parte din averea sa pentru înfiinţarea unui orfelinat pentru fete sărace din judeţul Iaşi, un aşezământ de caritate şi educaţie care a funcţionat la Tăuteşti între anii 1892 şi 1948”, prezintă istoricul Marius Chelcu.

Astfel, timp de 60 de ani, generaţii de copii au avut aici un cămin, însă, în al doilea Război Mondial totul avea să fie distrus. Şi din biserica înălţată de Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu şi soţia sa, Pulcheria, au mai rămas doar câteva cărămizi care amintesc de ceea ce a fost odată aici.

„Au ctitorit aici prima biserică de zid din toate localitățile comunei Rediu, iar oamenii de la mijlocul secolului al XIX-lea, de la 1840, văzând-o au zis că e mănăstire. Nu a fost niciodată mănăstire, dar arăta ca o mănăstire, pentru că era impunătoare. A fost distrusă acea clădire în luptele din celui De-al Doilea Război Mondial, care s-au întâmplat patru luni aici. Tocmai de aceea, în comuna Rediu nu vom găsi vestigii istorice, decât astfel de ruine”, spune Marius Chelcu, istoric.

Potrivit acestuia, tot înscrisurile din arhive şi biblioteci au arătat că biserica veche şi orfelinatul au fost distruse în urma luptelor care s-au purtat timp de patru luni, între aprilie şi august 1944, în localităţile comunei Rediu, între armatele româno-germane şi cele sovietice, pe un aliniament situat în faţa oraşului Iaşi, care s-a rupt în dimineaţa zilei de 20 august, lăsând în urmă sate complet distruse şi pustiite.

Toţi ctitorii bisericii vechi de la Tăuteşti, din care astăzi se mai păstrează doar vreo câteva cărămizi, au fost ctitorii bisericii Talpalari din Iaşi, unde sunt cu toţii înmormântaţi, ei fiind şi fondatorii Spitalului „Paşcanu” din Tătăraşi şi ai capelei „Sf. Treime” de acolo.

O nouă speranță

În 1956, într-o perioadă de aspră prigoană a credinței, preotul de atunci împreună cu sătenii au ridicat o nouă bisericuță, care este și astăzi. Însă, părintele paroh de acum și istoricul Marius Chelcu au readus în discuție povestea peste care se așezase praful. Au ieșit la lumină informații despre Pricopie Florescu, iar pentru a duce mai departe dorința boierului, a fost inaugurat Centrul Cultural din Tăutești și a fost prezentată o expoziție.

„E frumos când toți ne adunăm. E foarte frumos. Și mulțumesc Domnului că mă ține sănătos să le mai îndeplinesc. Scopul nostru final este să terminăm de realizat inclusiv orfelinatul”, spune părintele paroh Andrei Vlad Chiriac, Parohia Tăutești, jud. Iași.

„Sunt de aici din sat. Părinții povesteau că a fost o școală de fete, un cămin, o biserică frumoasă. Ne povesteau despre boier”, spune o localnică.

Mormântul boierului Pricopie Florescu este marcat în cimitir de o statuie adusă din Cehia. Pricopie Florescu a fost un fel de ministru secretar de stat. A fost orfan de tată, iar fetița sa a murit la șapte ani. De aceea dorința cea mare a fost ca în comuna ieșeană Tăutești să exite un loc dedicat educației, îngrijirii și creșterii copiilor săraci sau orfani.