Avocatul unui membru al clanului Corduneanu, condamnat pentru trafic de influenţă. Un procuror DIICOT: doi ani de închisoare în acelaşi dosar

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis joi, 24 octombrie, să îl condamne la doi ani de închisoare cu suspendare pe magistratul Radu Moisescu, aceeaşi pedeapsă primind-o şi avocatul Alexandru-Tudor Bernic, apărător al unui membru din clanul Corduneanu.

Cei doi au fost acuzaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de trafic de influenţă, după ce ar fi primit 1.000 de euro de la un acuzat al DIICOT, în schimbul ridicării măsurii indisponibilizării unui vehicul. În acelaşi dosar, acuzat de complicitate, a mai fost condamnat şi Alin-Eugen Curcă care a primit şi el doi ani de închisoare cu suspendare. Aceeşi pedeapsă a fost acordată şi pentru Constantin Năstase, acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

De remarcat că unul dintre cei trei judecători de la Înalta Curte a avut opinie separată votând pentru achitare. Decizia nu este definitivă ea putând fi atacată cu recurs.

Contactat telefonic, procurorul Radu Moisescu, suspendat în prezent din funcţie, a refuzat să comenteze soluţia. Aceeaşi reacţie a avut-o şi avocatul Alexandru Bernic, care a precizat că “instanţa este suverană şi recursul va rămâne definitiv şi irevocabil”. Bernic este apărătorul interlopului Gelu Corduneanu în dosarul în care acesta, alături de alte două persoane din Iaşi, este acuzat pentru trafic de influenţă la judecători.

Dosarul soluţionat astăzi de Înalta Curte a fost trimis în instanţă în 2011, persoana pentru care s-ar fi ridicat măsura indisponibilizării unui BMW fiind suceveanul Gheorghe Catargiu, cercetat la acea vreme într-un dosar de trafic de ţigări, decedat în timpul judecăţii.

Stenograme:

Catargiu Gheorghe (C.G.): Salut, Gigi sunt. Mi-a zis Alec să te sun!
Moisescu Radu (M.R.): Da, Gigică. Ştiu eu ce-i de făcut! Stai calm! Aşteaptă până la unu jumătate că vorbim atunci! Sună-mă la unu jumătate...
C.G.: Bine
M.R.: Ţi-am făcut ce trebuia să-ţi fac, stai cuminte!
C.G.: Bine
Moisescu şi Bernic, doi „scrupuloşi“
Într-o altă convorbire telefonică, dintre Catargiu şi Curcă, primul îşi exprimă intenţia de a garanta plata pentru rezolvarea problemei cu maşina, cu o brăţară din aur în valoare de 3.000 de euro.

Catargiu Gheorghe (C.G.): Îţi aduc ţie un ceas de aur, o brăţară de aur de 3 mii, nu de o mie! Vorbeşte cu Alec să deie drumul la treabă, că după-masă îi dau banii! Şi-ţi aduc acuma să i-i duci...
C.A.: Dar nu ăi, ăi... că ăştia îs scrupuloşi, doar ţi-am zis să nu încurci că ei îs f....i în c...! Că o vorbit şi ei mai departe şi nu-s...! N-ai cu cine... (...)
C.G.: ...eu mai înainte m-a trezit Alex...
C.A.:  Da păi m-a sunat şi pe mine: „Dom-le ce facem, dom-le? Că uite, mă sună oamenii şi nu ştiu ce să...“ Nu ştiu frate, da-i complicat cu ăştia! Trebuia deodată să te gândeşti la treaba asta că ăştia...
C.G.: ...eu până la urmă luam ieri de la Suceava dacă ştiam că e aşa, dar el ştii cum o zis atuncea „Oi, întâi o iei şi pe urmă... problema!“
C.A.: Da nu auzi că mi-o zis mie acuma că o apucat să se pronunţe faţă de om, înţelege! Ia şi-i dă, na! „Hai să mergem să bem ceva“

La cinci zile după data când anchetatorii spun că banii au ajuns la avocatul Bernic şi la procurorul ieşean, Catargiu îl sună pe Moisescu:
Moisescu Radu (M.R.): Ia zi!
Catargiu Gheorghe (C.G.): Ce faci domnu Radu?
M.R.: Ce vreau eu
C.G.: Foarte bine. De mult nu mai pot să spun vorba asta. Cândva o spuneam şi eu.
M.R.: Ia zi!
C.G.: Eu am vorbit cu Alex acuma mi-a zis să-ţi dau ţie telefon. Da s-a rezolvat ceva?
M.R.: Măi omule nu mai îmi da mie telefon
C.G.: Eu am zis, eu l-am întrebat pe Alex şi mi-a zis că „sună-l pe Radu“
M.R: Vorbeşte cu Alin da?
C.G.: Da. Bine.
M.R.: Vorbeşte te rog cu Alin. Zi-i lui Alin să mă sune. Nu mă înnebuni
C.G.: Eu am pus întrebarea asta la Alex şi a zis că „sună-l pe Radu“
M.R.: Deci fără mine, fără mine mori
C.G.: Corect. OK
M.R.: Nici nu-ţi imaginezi. Te rog, nu mă mai suna. Te rog frumos.
C.G.: Ştiu. Bine.
M.R.: Te pup
C.G.: Bine Radu. Pa, pa
M.R.: Hai să mergem să bem ceva
C.G.: Îs la Suceava, că cu mare drag veneam
M.R.: Da. Mergem să bem ceva. Râdem. Nu mă mai...nu, nu... vorbeşte cu Alin te rog
C.G.: Da, bine
M.R: Nu pe telefoane. Te rog frumos
C.G.: Bine, bine
M.R.: Hai te pup