Autostrada „Montana“, cel mai recent megaproiect de infrastructură inventat de România, pe traseul Borş - Ungheni
0Cel mai recent proiect de autostradă gândit de autorităţile române a fost înaintat spre aprobare Comisiei Europene.
În ultima perioadă s-a discutat intens la nivelul autorităţilor din administraţia regiunii Moldova despre necesitatea includerii în masterplanul general pentru transport 2014-2020, a proiectului autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi.
Autorităţile guvernamentale de la Bucureşti au introdus, pe de altă parte, în propunerile trimise spre aprobare la Bruxelles, un proiect mult mai amplu, menit să satisfacă pretenţiilor parlamentarilor din Moldova.
Comisia Europeană a mediatizat recent un fond special de 21 de miliarde de euro, destinat investiţiilor strategice din Uniunea Europeană. Pe lista propunerilor transmise de guvernul de la Bucureşti apar proiecte care nu au fost incluse în masterplanul general de transport, documentul care arată ce priorităţi ar trebui să aibă România în materie de infrastructură de transport până în 2030.
Cea mai importantă investiţie pentru care România cere bani din acest fond de 21 de miliarde de euro este Autostrada Montana, care va parcurge România de la vest la est, prin nordul ţării, între Borş-Gilău-Turda-Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectul având un cost estimat la 7,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, arată zf.ro.
În draftul înaintat spre consultare oficialilor Comisiei Europene apare următoare descriere făcută de autorităţile române: "Autostrada „Montana“ traversează longitudinal România prin partea nordică. Proiectul se suprapune complet pe axa TEN-T, conectând Ungaria şi Vestul Europei cu nordul României, Republica Moldova (Chişinău) şi Ucraina Centrală (Kiev). Autostrada are 584 km lungime (între Borş şi Ungheni), din care au fost construiţi 52 km (Gilău - Câmpia Turzii) , 8 km sunt în construcţie (Gilău - Nădăşel) şi 37 km - în curs de pregătire (Campia Turzii - Tg. Mures). La nivel naţional, autostrada conectează regiuni de interes economică şi turistic important (nordul Transilvaniei, Bucovina de Nord şi Moldova). Autostrada conectează poli de creştere economică de prim rang la nivel naţional şi European (Oradea, Zalău, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi)".
Perioada de implementare prognozată este scurtă, 2015-2017, şi ar putea fi respectată dacă proiectul ar fi construit pe porţiuni de câte 50 de kilometri maxim, spun consultanţii români în proiectul depus, care poate fi consultat mai jos, în format PDF. Secţiunea referitoare la România începe la pagina 80. Acelaşi document arată că studiile de fezabilitate ar fi pregătite pentru o secţiune de 495 de kilometri.
Pe aceeaşi listă de proiecte, înaintată Comisiei Europene, se regăseşte proiectul de reabilitare şi modernizare a căii ferate Moldova - Transilvania, în valoare de 4,3 miliarde de euro. Ruta feroviara cuprinde centrele economico-sociale Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca, Oradea. În prezent, este în pregătire un studiu de fezabilitate pentru 655 km de cale ferată.
Propuneri de investiţii pentru fondul de 21 de miliarde de euro al Comisiei Europene
Un alt proiect mare de infrastructură rutieră este autostrada Dunăre-Marea Neagră (Constanţa-Bucureşti-Alexandria-Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj-Timişoara-Arad-Nădlac), cu un cost de 6,3 miliarde de euro. De asemenea, România a mai propus Comisiei Europene o autostradă de centură pentru Capitală, cu o valoare estimată la 1,6 miliarde de euro. Căile ferate pe care Palatul Victoria vrea să le finanţeze cu bani din fondul special instituit de Comisia Europeană sunt Oradea-Ungheni (4,3 mld. euro) şi Suceava-Giurgiu (2,8 mld. euro).
De asemenea, şi proiectele de metrou se numără printre propunerile României spre a fi finanţate din acest fond special: magistrala Bragadiru-Voluntari (3,1 mld. euro) sau metroul către Otopeni (1,3 mld. euro)
Comisia Europeană a lansat un fond de 21 de miliarde de euro, pentru investiţii strategice, despre care estimează că va genera investiţii în valoare totală de 315 miliarde de euro la nivel european în perioada 2015-2017.
Mai puteţi citi:
Votul la prezidenţiale în ultimii 24 de ani. Dacă ar fi votat doar Moldova, România n-ar fi avut preşedinte de dreapta