Afecţiuni dobândite la serviciu. Care sunt bolile cu care poţi fi diagnosticat dacă lucrezi într-un mediu toxic
0Un raport al compartimentului de medicina muncii de la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi (DSP) arată că 50% din analizele toxicologice efectuate după probe recoltate din diferite instituţii au depăşit valorile limită.
În 2017, compartimentul de medicina muncii de la DSP Iaşi a evaluat condiţiile de muncă şi de mediu în instituţii de cultură, de justiţie şi în unităţi de prestări servicii din judeţul Iaşi. Dintre cei peste 162.000 de angajaţi din judeţ, 55.000 sunt supravegheaţi medical, iar dintre aceştia 45.000 sunt expuşi la noxe profesionale: noxe fizice, fizico-chimice, chimice şi biologice.
Inspectorii DSP Iaşi au urmărit în evaluările lor cinci indicatori ai mediului de muncă: microclimat, zgomot global, iluminat, factori biologici şi noxe chimice. În unele cazuri, indicatorii care vizează zgomotul şi iluminatul din instituţiile verificate au indicat valori necorespunzătoare. „Pentru obiectivizarea cercetărilor s-au efectuat un număr total de 232 determinări de mediu de muncă, din care 43 cu valori necorespunzătoare, astfel: microclimat – 36/0, zgomot 160/38, iluminat – 36/5, recolte A.M.F. – 27/0. Determinările au fost efectuate în unităţi din ramurile economiei naţionale ca: industria lemnului, construcţii de maşini, industria textilă, industria alimentară, Ministerul Justiţiei, servicii publice şi cultură”, au punctat inspectorii în raportul citat. Potrivit dr. Cristina Bumbaru, medic primar medicină de familie cu competenţă în medicina muncii, poluanţii fizici produc mai multe afecţiuni. Astfel, microclimatul determină stres termic, zgomotul duce la afectarea auzului până la pierderea simţului şi diferite boli nervoase, iar iluminatul neadecvat provoacă oboseală oculară şi scăderea acuităţii vizuale. În cele din urmă, aceste tulburări se reflectă în scăderea capacităţii de muncă.
Efectele poluanţilor chimici
DSP Iaşi a evaluat nivelul noxelor întâlnite în instituţiile verificate printr-o colaborare cu Laboratorul de Toxicologie Industrială care a efectuat 1.443 de determinări toxicologice. 720 dintre acestea au depăşit valoarea limită acceptată. „Principalele noxe monitorizate au fost pulberile, solvenţii organici, benzen şi omologi, gaze şi vapori iritanţi, monoxidul de carbon. Unităţi cu depăşiri ale limitelor maxime admise de legislaţia în vigoare fac parte din industria construcţiilor de maşini, servicii publice, cercetare (laboratoare)”, au mai nuanţat reprezentanţii DSP.
Conform dr. Bumbaru, poluanţii chimici pun sănătatea angajaţilor în pericol. Pulberile PM10 şi PM2.5 pot fi chiar mortale. „PM 10 poate provoca crize de astm şi agravarea astmului, bronşite, hipertensiune arterială, infarct, accident vascular cerebral şi morţi premature. PM2.5 determină aceleaşi afecţiuni precum cele produse de PM10, dar de o gravitate mai mare. Aceste particule sunt cancerigene şi scad marcat imunitatea”, a subliniat medicul. Potrivit specialistului, solvenţii organici pătrund în organism prin piele, inhalare şi ingestie, provocând iritaţia căilor respiratorii superioare şi a ochilor, boli de ficat şi renale, iritaţii pe piele şi iritaţii la plămâni, tulburări nervoase şi dermatite.
Categoria de poluanţi „gaze şi vapori iritanţi” poate determina tuse, respiraţie dificilă, presiune toracică, dispnee, cianoză, bronşiolită, hipotensiune, modificări de puls, iritabilitate, insomnie, astenie, cefalee, salivaţie abundentă, lăcrimare, vărsături. „Categoria de poluanţii chimici «benzen şi omologi» este cancerigenă. Produce în special leucemii şi alte forme de cancer al sângelui, cu afectare în mod special a copiilor. Mai poate provoca inflamaţii respiratorii şi nazale, cu sângerări, roşeaţă cutanată, probleme neurologice, anemie aplastică, pancitopenie”, a specificat dr. Cristina Bumbaru. Monoxidul de carbon, un alt poluant chimic, poate duce la intoxicaţii, tulburări de memorie, fasciculaţii musculare, afecţiuni cardiovasculare şi respiratorii.
Citeşte şi: