VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa este salvată pe bucăţi după ani de aşteptare. Au fost luate primele măsuri de protecţie a unor vestigii extrem de importante
0Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără printre cele mai importante situri istorice din România şi printre cele mai vizitate locuri din vestul ţării, însă în ultimele decenii investiţiile în restaurarea monumentelor sale antice au lipsit.
Anul trecut, aproape 100.000 de oameni au vizitat Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ruinele primului oraş înfiinţat de romani pe actualul teritoriu al ţării noastre.
Aşezarea din Ţara Haţegului, străjuită de Masivul Retezat, se numără printre cele mai importante monumente antice din România, deşi adesea este confundată de oaspeţii săi cu Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, din Munţii Orăştiei.
Rămăşiţele construcţiilor vechi de două milenii din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se întind pe aproape 30 de hectare, iar multe dintre ele au nevoie urgentă de reabilitare. Abia recent, două dintre vestigii au fost incluse într-un proiect de punere sub protecţie, din cauza stării avansate de degradare şi pericolului pe care îl reprezentau pentru vizitatori.
„Cele două construcţii care fac obiectul intervenţiei de primă urgenţă sunt vestigiile subsolurilor unor instituţii politice şi judiciare romane: cele două Aeraria în care era adăpostit tezaurul public situat sub curia (senat) şi carcerul – închisoarea aflată în subsolul tribunalului. Având în vedere valoarea istorică ridicată, regimul de protecţie al monumentelor şi ţinând cont de starea de degradare şi de pericolul public pe care părţi constructive ale acestora îl constituie pentru vizitatorii sitului arheologic, intervenţiile propuse în regim de urgenţă sunt extrem de necesare. Acestea constau în lucrări de sprijinire şi de acoperire menite să crească nivelul de siguranţă pentru public şi să ofere protecţie monumentului împotriva factorilor exteriori agresivi”, sunt informaţi turiştii care le vizitează.
Cele două aeraria au fost acoperite, iar zidurile verticale, deteriorate, au fost sprijinite. În perioada următoare şi carcera va fi protejată. Prin noile amenajamente a fost restricţionat accesul vizitatorilor în incinta clădirilor semiîngropate, pericolul de cădere în ele, dar şi riscul ca treptele acestora să fie distruse. Construcţiile sunt provizorii, în aşteptarea unor lucrări de restaurare. Specialiştii susţin că acoperişurile montate deasupra celor două „aeraria” le vor oferi protecţie în faţa ploilor şi a ninsorilor, însă nu le vor salva de la degradarea cauzată de fenomenele de îngheţ şi dezgheţ.
Locul tezaurelor
Colonia Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmizegetusa a fost primul oraş roman întemeiat în Dacia. În prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente arheologice din România. Complexul arheologic al capitalei romane dezvăluie ruinele unui oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori. Ulpia Traiana Sarmizegetusa găzduia sediul procuratorului finaciar al provinciei, prin care erau colectate impozitele şi erau plătite soldele trupelor, dar şi un tribunal. În centrul oraşului antic, spre sfârşitul domniei împăratului Traian, a fost ridicat un for (Forum Vetus), compus din mai multe încăperi, cea mai importantă dintre ele fiind basilica iudiciaria, folosită pentru activităţi politice, administrative şi judiciare. În centrul basilicii se afla Curia, locul unde se întâlneau membrii senatului coloniei şi decurionii. Curia reprezenta şi un sanctuar închinat divinităţii Concordia, a bunei înţelegeri. La subsolul curiei au fost amenajate două încăperi subterane (aeraria) care păstrau tezaurul oraşului. Un tribunal funcţiona în incinta basilicii, iar la subsol a fost amenajată o închisoare (carcer), pentru cei care urmau să fie judecaţi.
În următorii ani, amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi restaurat, pe fonduri de la Uniunea Europeană, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara.
Vă recomandăm să citiţi şi: