VIDEO Treptele Romane, mina antică de aur devenită atracţie turistică. De ce a rămas interzisă intrarea în galerie
0O mină de aur cu o istorie aparte se află la câţiva kilometri municipiul Brad, ascunsă de munţi şi pădure. Treptele Romane, una dintre cele mai vechi galerii miniere din ţară, se află pe lista monumentelor istorice, dar interiorul ei nu poate fi vizitat în prezent.
Galeria auriferă Treptele Romane, aflată în vecinătatea municipiului Brad, la marginea satului Ruda, a fost clădită în urmă cu peste 1.800 de ani.
Mina de aur a fost inclusă pe lista monumentelor istorice, fiind unul dintre puţinele astfel de obiective păstrate până în prezent.
Foişorul care marca intrarea în galerie a fost renovat în urmă cu doi ani, iar drumul spre locul istoric, aproape inaccesibil în trecut, a fost asflatat, astfel că locul a devenit o atracţie turistică importantă în zonă. Intrarea în vechea mină, a cărei galerie măsoară circa 200 de metri, a fost însă oprită, din motive de siguranţă.
„Acest monument istoric nu este amenajat ca fiind accesibil publicului larg, având în vedere că în acest moment nu este asigurat aerajul, iar astăzi, în România, condiţiile de vizitare a unei mine sunt foarte delicate. Galeria nu are a doua cale de acces”, afirma Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.
Treptele Romane a rămas una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni. Locul poartă acest nume pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia.
Treptele Romane, cea mai veche mină de aur din zona Brad
Aurul, exploatat din Antichitate
În zona Bradului, Munţii Apuseni, aurul este extras de două milenii, potrivit unor istorici. „Regiunea minieră a Munţilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stăpânit-o în decursul istoriei. Azi nu mai încape nici o îndoială că bogăţiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca împăratul Traian să facă tot posibilul ca s-o ocupe prin forţa armelor”, arăta Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, (editura Cartea Românească, 1933).
După o istorie îndelungată, la mijlocul anilor 2.000, minele de aur au intrat în programul de închidere, producţia fiind oprită. În prezent, cele mai multe dintre fostele exploatări au devenit întinderi acoperite de ruine.
Vă recomandăm să citiţi şi:
România se poate mândri cu tezaure preţioase din aur descoperite pe teritoriul ţării. Printre cele mai preţioase artefacte din muzeele ţării se numără brăţările de aur de la Sarmizegetusa, coiful dacic de la Coţofeneşti şi artefactele din aur nativ de la Muzeul Aurului din Brad.
O monedă de aur găsită în 1970 în Sarmizegetusa Regia, singura descoperire de acest fel făcută publică de autorităţile comuniste, a atras cel mai mare val de căutători de comori în cetăţile dacice, după 1990. Povestea Kosonului valoros a fost relatată chiar şi în ziarele din acea vreme.
O anchetă păstrată din anii 1950, la Arhivele Judeţului Hunedoara, spune povestea stranie a unui tânăr miner, a cărei moarte a stârnit controverse. Bărbatul a plătit cu viaţa pentru mai puţin de un gram de aur de furtul căruia a fost acuzat.