VIDEO Perlele Munţilor Apuseni filmate din dronă. Cum arată ţinutul de poveste al Detunatelor, la sfârşit de iarnă
0Detunatele, două dintre marile atracţii ale Munţilor Apuseni, oferă privelişti de vis la sfârşit de iarnă, când coloanele lor de bazalt sunt acoperite cu zăpadă. Imagini realizate cu drona arată splendoarea ţinutului moţilor.
Detunatele se află în topul atracţiilor turistice din Munţii Apuseni pentru pasionaţii de fotografie. Au fost denumite astfel de localnici datorită zgomotelor puternice, ca de tunet, produse de rostogolirea stâncilor desprinse din versant. Iarna, locurile legendare oferă privelişti fascinante.
Imagini realizate cu drona de fotograful Marius Turc oferă detalii despre ţinutul din munţi, unde două formaţiuni stâncose, denumite Detunata goală şi Detunata flocoasă ies în evidenţă de la mare depărtare.
Coloane de bazalt ale Detunatei goale se aflăla o altitudine de circa 1.200 de metri în Munţii Metaliferi (Apuseni). Ascensiunea spre locul considerat unul dintre cele mai frumoase vârfuri ale Apusenilor porneşte din satul Bucium. De aici, călătorii traversează pădurile şi păşunile pitoreşti, animate de casele tradiţionale ridicate de moţi pe coaste.
Potecile ocolesc apoi grohotişul şi bolovanii imenşi, acoperiţi cu zăpadă şi se strecoată prin pădure, ajungând deasupra pereţilor de stâncă înalţi de aproape 100 de metri. De aici, în faţa călătorilor se dezvăluie priveliştile Munţilor Metaliferi şi ai Bhorului, ale Munţilor Vulcan şi ale Roşiei Montane.
Priveliştile de vis din Apuseni: Detunatele. VIDEO: Marius Turc
Locurile legendare
La peste un kilometru distanţă de Detunata Goală se află Detunata Flocoasă, mai bogată în vegetaţie, considerată mai puţin spectaculoase. Însă ambele au fost de-a lungul timpului motive de legende locale, despre ţinutul zânelor, oştile de căpcăuni, despre jidovi şi fete de urieşi. Ion Pop Reteganul (1853 – 1905), unul dintre marii folclorişti ai Ardealului, a strâns o mulţime de astfel de legende. Relatările publicistului au intrat în istorie.
„Detunata este un pisc de piatră de bazalt, compus din prisme mari de bazalt, ce stau oblu din jos, oblu din sus, ca şi când ar fi nişte arbori uriaşi, unul lângă altul, în Munţii Abrudului, spre miază-noapte răsărit de la Bucium-saşa. Apare ca o casă mare, uriaşă, în mijlocul unui islaz, înaltă de vreo 200 de coţi şi în periferie de vreo mie de coţi. Azi apare ca şi când ar fi avut cândva o periferie cerculară, rotundă, şi ar fi căzut partea spre aus. În Europa, numai despre Scoţia se zice că ar avea asemenea locuri”. De la Detunata spre vest este Ţara Moţilor. Locuitorii de la poalele Detunăţii sunt toţi români metalurgi (băieşi), oameni frumoşi, ospitalieri, isteţi. Portul lor e dintre cele mai frumoase porturi ţărăneşti”, scria publicistul Ion Pop Reteganul, în volumul „Munţi, animale şi pământ”, reeditat în 1935, la trei decenii de la moartea sa.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Un loc ascuns în Munţii Şureanu a devenit raiul amatorilor de fotografii. În Fundătura Ponorului, călătorii găsesc un peisaj pitoresc, pe care mulţi dintre ei îl cunosc sub numele de „Palma lui Dumnezeu”.
O colecţie de imagini realizate Mihai Turc, un fotograf pasionat de călătorii pe munte, arată cum s-au transformat, o dată cu venirea toamnei, satele pitoreşti din Munţii Apuseni.
Georgeta Dulgheru este singura femeie din România care deţine un permis de exploatare a aurului aluvionar, acordat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Geologul din Munţii Apuseni le poate astfel arăta turiştilor cum găseau strămoşii noştri metalul preţios, în albiile râului.