Video VIDEO Mocăniţa din Ţara Zarandului circulă de sărbători. Cum a salvat-o de la dispariţie Georg Hocevar
0Singura cale ferată îngustă pe care mai circulă trenurile de epocă leagă localităţile Brad şi Crişcior, iar de sărbători, traseul turistic este animat de prezenţa lui Moş Crăciun, în vagoanele trase de locomotiva cu aburi.
Singura cale ferată îngustă din judeţul Hunedoara pe care mai circulă trenurile de călători leagă localităţile învecinate Brad şi Crişcor din Ţara Zarandului, iar de sărbători linia este repusă în funcţiune pentru turişti.
La sfârşit de săptămână, până în 5 ianuarie 2020, locomotivele cu aburi la care sunt ataşate vagoane de epocă vor străbate traseul de circa 10 kilometri de pe Valea Crişului Alb, iar pasagerii vor fi însoţiţi în călătoria lor de Moş Crăciun.
La începutul lunii decembrie, călătorii l-au primit alături de ei pe Moş Nicolae.
Calea ferată îngustă de la Brad a fost înfiinţată la începutul secolului trecut şi a fost utilizată între anii 1907 şi 1998 în principal pentru transportul cărbunelui.
La sfârşitul anilor ’90, zona minieră a intrat în declin ireversibil, iar uzinele din zona Bradului au fost închise. Cele mai multe dintre construcţiile industrale ale vechilor exploatări au fost puse la pământ, iar bunurile lor au fost pierdute, dezafectate sau valorificate la centrele de colectare a fierului vechi. Calea ferată îngustă între Brad şi Crişcior a supravieţuit, după austriacul Georg Hocevar a preluat atelierele de recondiţionare a pieselor feroviare şi a locomotivelor şi vagoanelor de cale ferată îngustă din Crişcior şi a avut ideea să o transforme în obiectiv turistic.
Georg Hocevar (46 de ani) a venit în România în urmă două decenii şi a rămas la Brad, unde şi-a cunoscut soţia şi şi-a întemeiat familia. De la începutul anilor 2000, austriacul pasionat de locomotivele de epocă a reînfiinţat tronsonul de cale ferată îngustă care leagă localităţile Crişcior şi Brad, singurul aflat în funcţiune în judeţul Hunedoara.
Foto: Lucian Ignat
Demersul său este neobişnuit în judeţul Hunedoara, unde au mai existat căi ferate înguste care puteau fi valorificate turistic, dar planurile anunţate de autorităţi au fost abandonate.
Liniile ferate „turistice” abandonate în Hunedoarei
O cale ferată îngustă făcea legătura între Orăştie şi Grădiştea de Munte, satul de la poalele cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, trecând pe la poalele cetăţilor Costeşti şi Blidaru. Linia ferată a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, iar iniţial a fost folosită pentru transportul buştenilor şi mai târziu al localnicilor. Din anii ’70, terasamentul căii ferate a fost stricat de alunecările de teren, iar cu timpul linia a dispărut. În 2011, autorităţile judeţene anunţau că au în plan refacerea ei, în scop turistic, însă proiectul anunţat a fost abandonat.
Foto: Lucian Ignat
Doar terasamentul a rămas şi din calea ferată care lega judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Linia pornea din Subcetate, un sat aflat în vecinătatea Haţegului şi traversa Ţara Haţegului, pe lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, urcând apoi spre „Porţile de fier ale Transilvaniei”, aflate la limita celor două judeţe. Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape şase kilometri,în apropiere de Bouţari (Caraş-Severin) calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele. De la sfârşitul anilor ’70, porţiunea de cale ferată a fost abandonată.
Foto: Lucian Ignat
Linia de cale ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. Traseul ei pornea din vecinătatea Castelului Corvinilor, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi valea Retişoarei, până la staţia finală din Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara. Calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Din calea ferată îngustă a rămas doar terasamentul, dar şi câteva monumente spectaculoase, cum este tunelul de aproape 800 de metri care leagă valea Zlaştiului de valea Govăjdiei.
Vă recomandăm să citiţi şi: