Video VIDEO Dealul Liliecilor, construcţia de anvergură de pe Autostrada Lugoj - Deva. Cum arată la un an de la inaugurare
0A trecut un an de la inaugurarea lucrărilor la Dealul Liliecilor, mega-proiectul de pe Autostrada Lugoj – Deva, cel mai spectaculos sector de autostradă, construit cu ajutorul a sute de muncitori şi utilaje.
Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva a fost inaugurat în vara anului 2019, când lucrările la cea mai dificilă porţiune a acestuia, supranumită „Dealul Liliecilor”, au fost finalizate.
Pentru a face loc unui sector de doi kilometri de autostradă, în zona de la marginea satului Şoimuş, învecinat Devei, timp de peste doi ani, sute de muncitori şi utilaje au fost mobilizaţi pe şantier, la excavarea versantului. În timpul lucărilor derulate în perioada 2017 – 2019, s-au înregistrat mai multe alunecări de teren, dar în cele din urmă problemele puse de acestea au fost rezolvate.
În primul an de la finalizarea construcţiei, versantul de pe marginea autostrăzii nu a mai prezentat probleme de stabilitate, iar vegetaţia a început treptat să-i acopere pereţii.
Dealul Liliecilor a rămas una dintre cele mai spectaculoase lucrări executate pe autostrăzile din România, datorită soluţiei aleasă şi complexităţii acesteia.
Sectorul blocat de lilieci
Lucrările la Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva, începute în primăvara anului 2014, puteau fi terminate în 2016, dacă nu exista problema „Dealului Liliecilor”, unde o grotă în care se adăposteau câţiva lilieci din specii comune, pentru care s-a decis în final relocarea, a dus la blocarea proiectului. Finalizarea investiţiei a fost întâziată cu peste trei ani, iar unul dintre principalele motive a fost existenţa „peşterii cu lilieci”.
Foto Daniel Guţă
În 2014, sesizările primite de Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara cu privire la existenţa liliecilor într-o grotă de pe versant au dus la blocarea lucrărilor în zonă.
Probleme mai existau şi la poalele dealului, unde câteva gospodării trebuiau strămutate, iar localnicii s-au judecat pentru preţul primit de la statul român, în schimbul cedării terenurilor şi imobilelor.
Însă dacă problemele ridicate de oameni şi-au găsit rezolvarea, cele create de presupusul habitat al liliecilor s-au dovedit mai dificil de gestionat. Timp de un an, peştera a fost monitorizată de specialişti, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecţie.
Foto Daniel Guţă
A fost nevoie însă de noi avize de mediu şi de construcţie, pentru continuarea lucrărilor, obţinute abia la începutul anului 2017. Între timp, proiectanţii au decis ca după relocarea celor câteva zburătoare care se adăposteau uneori în grotă, întreg dealul să fie excavat.
Mai puţin de 10 lilieci au fost luaţi din grotă în septembrie 2017, iar la scurt timp a început nivelarea versantului. Drumarii au reluat lucrările în 2017 şi au lucrat intens până în vara anului 2019, iar sute de mii de metri cubi de rocă au fost eliminaţi din versant pentru a face loc uneia dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură din România ultimelor trei decenii.
Foto Daniel Guţă
Întârzierile de pe Dealul Liliecilor au făcut ca lucrările la cei 22 de kilometri de autostradă din vestul ţării, dintre care doi km pe Dealul Liliecilor să se întindă pe cinci ani, atât cât au durat cele la Transfăgărăşan, şoseaua de 150 de kilometri prin munţi, construită în perioada 1970 – 1974.
Dealul, înainte de construcţia autostrăzii Fotografii de Daniel Guţă
Video, pe larg.
Mai puteţi citi şi: