Video VIDEO 120 de ani de la deschiderea căii ferate Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor. Celebrare inedită a mocăniţei

Zeci de oameni au participat, sâmbătă, la o acţiune inedită prin care au dorit să atragă atenţia asupra potenţialului turistic al vechii căi ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor.

S-au împlinit 120 de ani de la inaugurarea căii ferate înguste Hunedoara – Ghelari, construită pentru a lega Uzinele de Fier ale Hunedoarei de exploatările miniere şi forestiere din Munţii Poiana Ruscă şi de Furnalul de la Govăjdia, vechi de peste două secole.

GALERIE FOTO DE PE TRASEUL MOCĂNIŢEI

Calea ferată îngustă a fost dezafectată la sfârşitul anilor 2.000 însă mulţi hunedoreni consideră că traseul ei spectaculos de aproximativ 15 kilometri ar putea deveni o atracţie turistică populară a Hunedoarei.

Peste 30 de hunedoreni au pornit sâmbătă într-o călătorie, pe jos, pe vechiul traseul al mocăniţei, de la Castelul Corvinilor, în vecinătatea căruia s-a aflat fosta gară din Hunedoara începutului secolului XX, la Furnalul de la Govăjdia, destinaţia turistică finală a fostei căi ferate.

Oamenii, cei mai mulţi tineri, au dorit să atragă atenţia asupra potenţialului turistic al zonei şi să marcheze într-un mod inedit 120 de ani de la construcţia căii ferate înguste.

Calea ferată îngustă Hunedoara – Ghelari a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Linia înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece  „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara.

Calea ferată îngustă a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Locul de pornire a mocăniţelor se afla lângă Castelul Corvinilor. De aici garniturile cu minereu, buşteni şi dolomită circulau câţiva kilometri pe valea Zlaştiului, treceau apoi pe sub munte, printr-un tunel de aproape 800 de metri, ajungând pe valea Govâjdiei, şi se opreau la Furnalul de la Govâjdia, vechi de peste două secole. Întregul traseu oferea călătorilor privelişti impresionante. Până la construcţia liniei de circa 16 kilometri Hunedoara – Govăjdia – Reţişoara (Ghelari), o reţea uriaşă de funiculare folosite la transportul minereului de fier şi al buştenilor împânzea munţii, în timp ce drumurile accidentate din văile lor erau aglomerate de căruţele încărcate cu materiale. Când funicularele nu au mai făcut faţă nevoilor noilor furnale ale Hunedoarei, a fost construită calea ferată minieră, devenită la scurt timp şi un obiectiv turistic pentru cei care ajungeau în zonă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi

VIDEO Cele mai spectaculoase căi ferate dispărute. Povestea mega-proiectului la care s-a muncit cinci decenii şi a primei căi ferate cu cremalieră

VIDEO Povestea neştiută a căii ferate din munţii Hunedoarei. 120 de ani de la inaugurarea mocăniţei