Vatra lui Arsenie Boca a fost invadată de pelerini. Au urcat trei kilometri prin noroi pentru a se ruga în biserica ridicată pe dealul unde a copilărit călugărul
0Sute de oameni au fost prezenţi astăzi la slujba de comemorare a părintelui Arsenie Boca, în locul său natal de pe Dealul Bujoara, comuna Vaţa de Jos (Hunedoara). Deşi cei mai mulţi dintre pelerini au urcat pe jos, pe drumul acoperit de noroi, până la biserica ridicată în amintirea călugărului, oamenii susţin că efortul lor a fost răsplătit pe deplin.
Arsenie Boca a fost comemorat astăzi pe Dealul Bujoara de la marginea satului Vaţa de Sus, din Ţara Zarandului. În 29 septembrie se împlinesc 105 ani de la naşterea duhovnicului.
Sute de oameni din toate zonele ţării au transformat dealul unde s-a aflat vatra familiei Boca într-un loc de pelerinaj.
După o noapte în care a plouat aproape continuu, ultimii trei kilometri ai drumului pe dealul Bujoara au devenit aproape inaccesibili pentru şoferi. Mulţi dintre oamenii veniţi să se roage
în locul de naştere al părintelui au fost nevoiţi să urce pe jos dealul, pe drumul forestier înfundat în noroaie. Unii dintre pelerini au declarat că efortul lor a fost răsplătit pe deplin.
Au asistat la slujba ţinută în biserica ridicată pe deal, dedicată amintirii lui Arsenie Boca, au văzut locul unde acesta a copilărit, iar după încheierea sljubei au fost invitaţi la masa pregătită de localnicii din satul Căzăneşti.
În urmă cu un an, în apropiere de locul unde a fost casa natală a duhovnicului a fost ridicat un monument închinat acestuia. În acest an, în aceeaşi zonă a fost ridicată o biserică din lemn, un schit pentru credincioşii care vin să se roage.
Arsenie Boca (1910 - 1989) este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, duhovnicul a fost anchetat ca opozant al regimului, iar până la sfârşitul anilor 1950, a trecut prin calvarul anchetelor, al arestărilor şi al detenţiei în închisorile regimului comunist. După 1959, când a fost alungat de la Mănăstirea Prislop, şi până la moartea sa din 1989, nu a mai fost lăsat să îmbrace straiele monahale.
A fost angajat ca pictor de biserici, până după ieşirea la pensie, iar până în ultimele luni de viaţă a rămas supravegheat de Securitatea comunistă. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit în ultimii ani locul unor pelerinaje impresionante, oamenii venind aici în speranţa că rugându-se vor fi ajutaţi.
Vă recomandăm şi:
Zeci de mii de pelerini ajung săptămânal la Mănăstirea Prislop, pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca, mulţi cu credinţa că vor fi ajutaţi spiritual de cel supranumit „sfântul Ardealului”. Fenomenul pelerinajelor la Prislop are un corespondent în istoria recentă a României: în urmă cu şapte decenii, mulţimi impresionante se îndreptau zilnic spre Maglavit, locul în care ciobanului Petrache Lupu i s-ar fi arătat Dumnezeu.
Arsenie Boca a fost în atenţia Siguranţiei şi mai apoi a organelor de Securitate timp de trei decenii, potrivit documentelor din Arhivele CNSAS. Popularitatea şi suspiciunile că acesta ar fi fost un duşman al regimului comunist şi un susţinător al Mişcării Legionare i-au adus necazuri. Zeci de informatori au fost puşi pe urmele duhovnicului, iar notele date de aceştia au fost cuprinse în peste 1.000 de file de dosar.
Timp de un deceniu, între 1945 şi 1955, părintele Arsenie Boca, considerat în prezent una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei, a trecut prin calvarul anchetelor şi al închisorilor comuniste. O serie de mărturii, ale unor foşti apropiaţi ai săi şi al celor care l-au întâlnit în detenţie, sunt păstrate până în prezent. În unele dintre ele, fostul călugăr este descris ca un personaj fabulos.
Părintele Arsenie Boca a devenit în ultimii ani una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei române. Sfaturile sale de viaţă au fost publicate într-un număr impresionant de cărţi, iar mormântul său de la mănăstirea Prislop este loc de pelerinaj. Duhovnicul a studiat medicina şi a adăugat învăţăturilor sale despre organismul omului o serie de explicaţii ştiinţifice.