Un drapel uriaş flutură pe cel mai înalt catarg. A fost arborat în locul istoric din Valea Jiului unde românii au luptat eroic
0Un tricolor uriaş a fost arborat în Valea Jiului pe cel mai înalt catarg construit în judeţul Hunedoara. Iniţiativa construcţiei catargului a aparţinut unui om de afaceri.
Autorităţile judeţene din Hunedoara au renunţat la planurile de construcţie a trei catarge uriaşe pe care urmau să fie arborate drapelele naţionale, însă un om de afaceri din Valea Jiului nu s-a lăsat descurajat.
Emil Părău a finanţat amenajarea celui mai mare catarg din Hunedoara. Catargul, cu o înălţime de 25 de metri, pe care a fost arborat un tricolor cu o lungime de nouă metri şi o lăţime de şase metri, a fost construit în zona Livezeni (Petroşani), la confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest, un loc istoric unde în Primul Război Mondial românii au dat lupte grele pentru apărarea ţării.
„Nu am ales întâmplător acest loc, la intersecţia Jiurilor. Vine Jiul românesc din partea de vest şi Jiul ardelenesc din partea cealaltă. Se unesc şi merg ca fraţii de aici încolo. Cel mai important este că marcăm acest loc, aici a fost este şi va fi pământ românesc.Şi prin acest catarg şi acest steag marcăm acest loc”, a declarat Emil Părău, potrivit gddhd.ro.
Bătălia de pe Valea Jiului
În anii Primului Război Mondial, în Defileul Jiului, locul unde se afla graniţa între Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar şi România, s-au dat lupte crâncene între armatele române şi cele germane şi austro-ungare. Un general german descria în memoriile sale, cât de greu îi era armatei sale să înainteze prin Defileul Jiului, apărat de români.
„Ca un zid imens se ridicau Munţii Vulcan (lăţime orizontală de 5 – 6 kilometri), din valea adâncă a Jiului românesc (altitudine 1.000 de metri), spre coama înălţimii, aflată la 1.700 de metri. Trecătoarea Surduc propriu-zisă (spărtura Jiului prin munţi) nu putea fi în niciun caz, cucerită pe front. Îngustimea defileului, care nu avea spaţiu decât abia pentru curgerea râului şi pentru şoseaua săpată artificial în stânci, ca şi inaccesibilitatea versanţilor foarte abrupţi de ambele părţi, împiedicau succesul unei operaţiuni pe front. Şoseaua nu putea fi cucerită decât prin învăluirea coamei Munţilor Vulcan pe la Vest şi Est”, scria generalul de infanterie Erich von Falkenhayn, în „Campania Armatei a 9-a germane împotriva românilor şi ruşilor 1916 – 1917”. Potrivit istoricilor, Bătătlia de pe Valea Jiului a făcut parte din operaţia de apărare a trecătorilor din Munţii Carpaţi, cea de-a treia operaţie de nivel strategic desfăşurată de Armata României în campania anului 1916. A avut ca scop oprirea ofensivei declanşate de inamic pe frontul din Transilvania, menţinerea şi consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munţilor Carpaţi şi crearea condiţiilor pentru reluarea iniţiativei strategice şi trecerea la ofensivă. Armatele austro-ungare au forţat, cu eforturi mari în lunile octombrie – noiembrie 1916, traversarea defileului. „Înaintarea s-a înfăptuit prin luptele cele mai grele. Românii au rezistat cu disperare. Fiecare munte trebuia luat cu asalt. Şi chiar dacă prin acest procedeu noi cuceream pradă bogată, prizonieri material, trebuia în schimb să plătim înaintarea noastră cu sacrificii serioase. Una dintre cele mai grele pierderi a fost moartea Princeipelui Enric de Bavaria. El a căzut la 25 octombrie pe când recunoştea în Linia 1-a terenul, în vederea atacului regimentului său din ziua următoare, şi a murit în urma unei împuşcături în pântece”, scria Erich von Falkenhayn.
Vă recomandăm să citiţi şi: