Un camion plin cu şine furate s-a rupt din cauza prăzii. Ce pagube au produs hoţii pe calea ferată a Haţegului
0Un grup de hoţi devastat calea ferată Haţeg – Subcetate. Au fost prinşi în flagrant, după ce camioneta încărcată cu aproape patru tone de şină a cedat greutăţii acestuia.
Cinci bărbaţi din Valea Jiului sunt anchetaţi pentru furt calificat şi distrugere, după ce au fost prinşi în flagrant, de către poliţiştii Serviciului de Transporturi Feroviare, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, transportând aproape patru tone de şină.
GALERIE FOTO CU CALEA FERATĂ HAŢEG - SUBCETATE
Potrivit inspectorului şef al TF Hunedoara, Cosmin Gruia Ionescu, suspecţii au fost prinşi după ce în timp ce transportau materialul cu o camionetă, în zona Livezeni, maşina a făcut pană, astfel că nu şi-au mai putut continua drumul.
Circa 85 de metri liniari de cale ferată au fost recuperaţi de polişişti. Grupul este anchetat pentru furt calificat şi distrugere, sub control judiciar, iar potrivit poliţiştilor, suspecţii au mai furat în zilele trecute şi componente de cale ferată (şine scoase din uz) din zona Merişor – Crivadia (magistrala feroviarsă Simeria – Petroşani). Şinele erau tăiate cu flexul apoi erau transportate pentru a fi vândute la centrele de colectare a fierului vechi.
„În 22 martie, lucrătorii Postului de Poliţie T.F. Petroşani au fost sesizaţi despre faptul că, la km 62+950 al staţiei CFR Merişor, a fost sustrasă de către persoane necunoscute 390 metri şină de cale ferată scoasă din uz ce se afla depozitată de-a lungul căii ferate. De asemenea poliţiştii, au fost sesizaţi, despre faptul că, la km 35+00 şi km 34+500 ai staţiei CFR Ohaba de sub Piatră a fost sustrasă şina de cale ferată scoasă din uz ce se afla depozitata de-a lungul căii ferate. În urma probatoriului administrat de către organele de poliţie s-au identificat prezumtivii autori ai furturilor comise din localitatea Ohaba de sub Piatră, cât şi sustragere de şina dintre staţiile CF Băniţa şi Merişori, în persoana a cinci bărbaţi cu vârste cuprinse între 43 şi 29 de ani. Faţă de aceştia, a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar”, se arată într-un comunicat al IPJ Hunedoara.
Calea ferată Haţeg - Subcetate. ADEVĂRUL
Calea ferată cu o istorie de peste un secol
Circulaţia pe calea ferată Haţeg – Subcetate a fost oprită în anii 2013 – 2014. Linia în lungime de circa şapte kilometri reprezintă un sector al căii ferate Subcetate – Caransebeş, inaugurat la începutul secolului XX, cunoscut pentru tronsonul de şase kilometri dotat cu cremalieră, o instalaţie cu ajutorul căreia locomotivele puteau traversa „Porţile de Fier” ale Transilvaniei.
Calea ferată din vestul României, în lungime de aproape 80 de kilometri a fost dezafectată, pe bucăţi, începând din anii ´70. Primul sector, de circa 10 kilometri, între Bouţari şi Sarmizegetusa, cu cremalieră, a fost scos din uz în 1978, al doilea pe distanţa Haţeg – Sarmizegetusa, la mijlocul anilor ´90, iar al treilea, între Bouţari şi Caransebeş, în 2012. Doar câteva trenuri de marfă au mai circulat rareori, între localităţile învecinate Haţeg şi Subcetate, până la sfârşitul anilor 2000. De atunci, cei şase kilometri de cale ferată au fost abandonaţi. Unele sectoare au fost dezafectate, în timp ce în alte locuri hoţii au acţionat nestingheriţi.
Podul feroviar peste râul Galbena, vechi de 120 de ani, s-a numărat printre monumentele călcate de hoţi. Şuruburile de legătură ale liniilor ferate au fost luate, la fel şi bucăţi de fier din ansamblul acesteia. Şinele au rămas încă pe pod, chiar dacă legăturile lor cu terasamentul au fost luate. Alunecările de teren au acoperit cu bolovani imenşi mai multe locuri unde calea ferată încă s-a păstrat, iar vegetaţia a ocupat perimetrul acesteia.
Clădirea gării Haţeg a rămas pustie, în schimb gara Subcetate este funcţională, fiind traversată de calea ferată care dintre Simeria – Petroşani, care leagă Valea Mureşului de Valea Jiului, conectând astfel zona de vest şi zona de sud a României.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi