Topul celor mai bizare palate ale romilor din România: clădirile în care s-au investit milioane de euro
0Romii bogaţi au investit sume impresionante pentru a se putea mândri cu palatele de lux construite în numai câţiva ani în numeroase oraşe din România. Unele dintre acestea au ajuns adevărate ciudăţenii.
Dincolo de opulenţa cu care se înfăţişează, o mulţime de palate ale romilor uimesc prin înfăţişarea lor bizară şi prin povestea lor. Iată câteva dintre acestea.
Palatul care a copiat Judecătoria din Caracal
Comuna Buzescu din Teleorman îşi uimeşte oaspeţii prin mulţimea palatelor romilor, dar şi prin imensitatea şi povestea ciudată a unora dintre acestea. Între vilele cu trei şi patru etaje, cu faţade zugrăvite în culori vii şi cu acoperişuri de tablă strălucitoare se distinge palatul lui Dan Finuţu, un localnic bogat care a murit în 2012 într-un accident rutier. A apucat să îşi vadă visul împlinit, de a avea o casă care semăna leit cu clădirea Judecătoriei din Caracal. Dan Finuţu ar fi strâns în aii 1990 o avere impresionantă din afaceri cu fier vechi, iar unele dintre ele l-au adus în faţa instanţei Judecătoriei Caracal.
Romului îmbogăţit în câţiva ani i-a plăcut aspectul clădirii în care îşi primise condamnarea, astfel că a comandat construcţia unei vile similare, la intrarea în comuna Buzescu. Meşterii au redat întocmai dimensiunile sediului Judecătoriei şi coloanele de la intrare, iar pe faţada palatului au trecut numele proprietarului. Dan Finuţu şi soţia sa au murit într-un accident rutier şi au fost înmormântaţi în cimitirul din Buzescu, locul lor de veci fiind un cavou ridicat de asemenea, după modelul Judecătoriei Caracal.
Palatele „gemene” ale romului cu cravată de aur
Aproape 50 de palate şi vile au fost construite în ultimele două decenii la marginea Hunedoarei, într-un cartier pe care localnicii l-au numit „Pipera de Hunedoara”. Afacerile cu fier vechi de pe urma dezintegrării combinatului siderurgic şi banii obţinuţi în Occident şi investiţi în clădirile imense, multe nelocuite, au impulsionat dezvoltarea zonei ocupată în trecut de bordeie.
Cele mai recent construite palate sunt două clădiri aproape identice, ridicate în aceeaşi curte. Palatele sunt deţinute, spun localnicii, de „Puiu Englezu”, un rom devenit faimos în urmă cu câţiva ani pentru accesoriile sale din aur, care includeau o cravată din metal preţios, purtată în zile de sărbătoare. Familia „Englezului” şi-a ridicat palatele în timp record, pe o stradă lăturalnică a cartierului, acoperită cu pământ şi plină de gropi. În jurul vilelor sale „gemene” au rămas câteva bordeie de chirpici, fără garduri, cu căruţe şi WC-uri în curte.
Statuia Libertăţii şi Turnul Eiffel pe acoperiş
Palatele ridicate pe o stradă mărginaşă a oraşului Haţeg au o simbolistică aparte. După ce au lucrat în Occident şi au văzut minunile arhitecturale din Paris şi New York, proprietarii unor clădiri cu turnuleţe au decis să monteze pe acoperişuri replici ale monumentelor reprezntative pentru cele două metropole. O copie de doi metri a Turnului Eiffel tronează pe acoperişul unui palat imens, construit de o familie din Haţeg, încă dinainte ca vila să fie finisată. Pe acoperiş, oamenii au adăugat şi simbolul dolarului. Vecinii lor nu s-au lăsat mai prejos şi şi-au înălţat palatul adăugându-i replica din tablă a Statuii Libertăţii.
Marele palat din Timişoara
O mulţime de palate imense au fost ridicate încă de la începutul anilor 1990 în Timişoara. Unul dintre ele, situat pe Calea Aradului, impresionează prin dimensiunile sale, dar şi prin preţul cu care anul trecut proprietarii l-au scos la vânzare. Clădirea cu patru nivele, fiecare de câte 600 de metri pătraţi, şi cu un teren de 3.000 de metri pătraţi, a fost estimată de proprietar la 1,350.000 euro, chiar dacă exteriorul cenuşiu nu era încă finalizat. Proprietarii susţineau că au primit în trecut oferte chiar şi de şase milioane de euro pentru imobil, însă nu au vrut să se despartă de el.
Palatul din fostul sediu al Securităţii
O clădire a fostei Securităţi din Timişoara a fost transformată în palat al romilor. În fostul sediu de pe bulevardul C.D. Loga, până în anii 1970 au fost torturaţi mii de bănăţeni care s-au opus regimului comunist. Imobilul a ajuns în posesia unei familii înstărite de romi în 2001, când clădirea a fost retrocedată unui medic. Noii proprietari au renovat-o şi au scris pe forntispiciu, cu litere de aramă, „Castelul Puiu Napoleon”. În acelaşi timp au dat jos de pe el placheta montată în 1995 de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Timiş, motivând că „nu vrem să afle copiii despre Securitate". Între timp, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici a montat un alt monument în faţa palatului, care să păstreze vie memoria eroilor anticomunişti.
Oraşul cunoscut lumii pentru palatele romilor
Strehaia, un orăşel sărac din Mehedinţi, a ajuns cunoscut în lume pentru zecile de palate care împodobesc mahalalele. Strămoşii actualilor romi de la Strehaia au fost robi ai mânăstirii din localitate, pe care Matei Basarab i-a trimis lăcaşului de cult în anul 1650. În timp, aici s-a format o comunitate de romi căldărari. Afacerile cu deşeuri metalice au stat la baza prosperităţii unora dintre familiile din Strehaia, care apoi nu s-au zgârcit în a-şi arăta opulenţa, în contrast cu traiul modest al restului localnicilor. În ultimii ani, de mai multe ori, romii bogaţi din Strehaia au fost vizaţi de anchete penale în care au fost acuzaţi de infracţiuni economice prin care au prejudiciat statul român cu zeci de milioane de euro.
Vă recomandăm să citiţi şi: