Teoriile controversate despre megaliţii din România: stânci gigantice modelate de strămoşi în cinstea zeilor sau doar formaţiuni naturale cu forme bizare

România nu are monumente megalitice la fel de faimoase în lume ca Stonhenge-ul, dar se poate mândri cu numeroasele stânci cu forme bizare din Carpaţi şi cu giganţi de piatră misterioşi, despre care unii istorici au susţinut că oamenii le-au dat forme şi le-au transformat în locuri de rugăciune.

Stânci cu forme ciudate din munţii şi pădurile României oferă indicii că în trecutul îndepărtat al acestor ţinuturi au fost modelate şi folosite ca locuri de rugăciune şi sacrificii de către populaţiile arhaice. Babele şi Sfinxul din Bucegi, Piramida din Retezat şi altarul megalitic din Pădurea Haţegului se numără printre cele mai fascinante astfel de monumente.

Cele mai multe dintre referinţele oferite despre monumentele megalitice ale României datează de peste un secol şi au fost prezentate de istoricul Nicolae Densuşianu, autorul volumului „Dacia Preistorică”. Savantul îşi informa cititorii despre numeroasele stânci cu forme ciudate din Carpaţi, pe care le considera locuri sfinte ale strămoşilor noştri din Epoca de Piatră. Cele mai cunoscute dintre ele, Sfinxul şi Babele, se află în Munţii Bucegi, iar Nicolae Densuşianu le indica drept locuri de rugăciune în care strămoşii dacilor îl venerau pe Saturn, zeitate supremă, a cerului şi a pământului. În vecinătatea stâncilor cu forme ciudate, despre care se presupune că au fost „sculptate” nu doar de vânul şi furtunile, dar şi din voinţa omului, se găsesc peşteri care ar fi servit, potrivit istoricului, drept capele pentru ceremonii sau reşedinţe ale oracolelor.

„Sculpturile gigant” din Carpaţi
Unele dintre formaţiunile stâncoase din Carpaţi au fost considerate reprezentări ale unor divinităţi preistorice, clădite de populaţiile care venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor. „Pe punctul cel mai culminant al muntelui Omul se înalţă o columnă uriaşă, învăluită de regulă în nori, iar pe un alt pisc din apropiere mai există cel mai important simulacru al lumii preistorice, o reprezentaţiune umană sculptată în stâncă, de o mărime într-adevăr formidabilă. Acestă figură într-adevăr titanică din munţii Daciei vechi, numită a Hyperboreilor, ne înfăţişează după toate caracterele sale imaginea supremei divinităţi a timpurilor pelasge”, afirma Densuşianu. Alţi autori susţin că formaţiunile stâncoase din Munţii Bucegi, precum şi alte monumente megalitice din Carpaţi s-au format pe cale naturală.

Pramidele din Retezat
Numeroase monumente cu forme ciudate şi cu dimensiuni impresionante se află şi în Masivul Retezat şi la poalele acestuia. O formaţiune naturală din Retezat, de forma unei piramide, în ţinutul lacurilro glaciare, a stârnit de-a lungul timpului controverse. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii, iar pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă şi ale „piramide” ale Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu aproape 10.000 de ani, locuri de rugăciune şi de ritualuri dedicate zeităţilor. Din acelaşi registru face parte şi „Piatra Sacrificiului”, un monument mai puţin cunoscut, ascuns în Pădurea Haţegului, într-un loc al vestigiilor din Epoca Pietrei şi a Fierului. Este un megalit bizar, potrivit specialiştilor, cu urme clare de intervenţie umană din trecutul îndepărtat, înconjurat de alte pietre cu urme de prelucrare, un complex care încă oferă indicii că ar fi fost folosit de strămoşii noştri ca loc religios.

Vă recomandăm şi:

Ce spune „biblia dacopaţilor“ despre strămoşii noştri. Dacia Preistorică, manualul care arată cum a fost cucerită Europa de adoratorii lui Zamolxis

Prometeu este strămoşul dacilor, pelasgii, consideraţi de autor unul dintre cele mai strălucite popoare din Neolitic, îşi au originile în actualul ţinut al României, iar lui Zamolxis - „zeul moş” sau Saturn, preistoricii îi închinau monumente megalitice în munţii Daciei. Sunt câteva dintre teoriile amintite în lucrarea Dacia Preistorică, de Nicolae Densuşianu, un volum complex, care a stârnit dezbateri nesfârşite.

Zamolxis, în cele mai stranii mărturii antice: „Geţii aleg în fiecare an un sol pentru a-l trimite zeului lor. Este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic”

Zamolxis a fost recunoscut de numeroşi autori din lumea antică drept divinitatea supremă a geţilor. O serie de mărturii istorice, vechi de milenii, au oferit detalii despre viaţa şi învăţăturile personajului misterios.

Ritualurile erotice şi macabre prin care tracii îşi venerau zeii. Ce rol aveau orgiile sexuale în practicile strămoşilor noştri

Tracii îşi venerau zeii prin numeroase ritualuri care au stârnit uimirea autorilor antici. Unele implicau orgii sexuale, în timp ce altor zei li se ofereau sacrificii umane. A existat o mare diferenţă culturală între geţii din nordul Dunării şi celelalte triburi tracice, susţin istoricii.