Video Splendoare în munţi. Râul sălbatic care scaldă adâncurile Peşterii Cioclovina VIDEO
0Peştera Cioclovina îşi impresionează oaspeţii prin istoria şi priveliştile sale, însă un motiv în plus de a o vizita este râul care curge din adâncurile sale.
VIDEO Ciobăniţa din Ponorici, colţul de Rai ascuns în Munţii Şureanu, în mijlocul sălbăticiei
Râul Luncani (Valea Morii) izvorăşte din Munţii Şureanu, traversează complexul de peşteri Ponorici – Cioclovina cu apă şi se varsă, la circa 30 de kilometri de la izvoarele lui în râul Strei.
VIDEO DE LA PEŞTERA CIOCLOVINA
De la ieşirea din peşteră, râul trece prin satele Luncani, Boşorod, Chitid, Ohaba Streiului şi Streosângeorgiu şi primeşte ca afluenţi pâraiele de munte Roşia, Valea Morii, Scufundosul, Afinei, Vânătorului, Piua, Alunul, Poiana, Stânişorul, Târsa, Scaiul, Oţapu, Valea Văcăriţii şi Porcăreţ. Cel mai spectaculos sector al râului Luncani se află de la ieşirea din Peştera Cioclovina până în apropiere de intersecţia de la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie, în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
Călătorii găsesc aici mai multe cascade pe care apele sale le-au format peste stânci. Pădurea acoperă versanţii abrupţi printre care se strecoară apele repezi ale Luncaniului, iar din loc în loc, pe coamele unor dealuri se văd gospodăriile izolate ale puţinilor localnici. Deasupra peşterii se ridică zidul masiv de stânci albe, aproape inaccesibil oamenilor.
Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Peştera legendară
Peştera Cioclovina se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Oaspeţii ei o pot găsi urmând drumul judeţean pe Valea Luncanilor, până la poalele stâncilor albe, abrupte ca un zid uriaş acoperit de vegetaţie, sub care s-a format peştera.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
O poiană unde a fost amenajat un loc de popas marchează capătul drumului pe care se poate ajunge cu maşina, în timp ce traseul mai scurt, dar şi mai anevoios, este urcuşul pe malul pârâului Luncani şi prin apele sale. Cioclovina oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În grota săpată în munte de ape au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România a fost scoasă la iveală tot din Peştera Cioclovina. Un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), depozit care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de un speolog. Peştera se află în apropiere de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi de vârful Godeanu – considerat muntele sfânt al dacilor.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina
Peştera Cicolclovina se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Aria protejată din Munţii Şureanu cuprinde şase din cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici - Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peştera Bolii. Aici se află şi siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina se întinde pe o suprafaţă de 38.184 hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70 la sută din suprafaţa rezevaţiei.
Vă recomandăm să citiţi şi: