Şoseaua Deva - Hunedoara a fost exclusă de la modernizare. Doar tronsonul Hunedoara - Călan se află pe lista UE

Doar un tronson al Drumului Judeţean 687 Deva - Hunedoara - Călan va fi modernizat pe fonduri de la Uniunea Europeană, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara. Este vorba de şoseaua Hunedoara - Călan. În schimb, porţiunea Deva (Sântuhalm) - Hunedoara, este exclusă din proiect.

Şoseaua Hunedoara – Călan, care face parte din Drumul Judeţean 687 va fi modernizată pe fonduri de la Uniunea Europeană, în timp ce primul tronson al DJ 687 (Sântuhalm - Hunedoara) a fost exclus din proiectul iniţial

Proiectul de modernizare a celui mai circulat tronson de drum judeţean din Hunedoara nu a mai prins finanţare de la Uniunea Europeană. De mai mult de doi ani, autorităţile judeţului Hunedoara anunţau marele proiect de reabilitare a celor 10 kilometri dintre Sântuhalm şi Hunedoara, o şosea extrem de degradată.

Astfel, în 2014, Consiliul Judeţean Hunedoara anunţa că a aprobat studiul de fezabilitate pentru proiectul de modernizare al DJ 687. Pe acest tronson urmau să fie amenajate, conform proiectului CJ Hunedoara, cinci giratorii, la Sântuhalm, Macon, Cristur, Peştiş şi Mânărău. De asemenea, proiectul prevedea şi lărgirea drumului pe câte două benzi pe sens pe toată lungimea sa, plus un acostament de 75 de centimetri. Autorităţile din judeţ anunţau că între Sântuhalm la Hunedoara urma să fie amplasat şi un separator de sensuri din beton. Investiţia era estimată la 40 de milioane de euro, iar autorităţile judeţene sperau să o realizeze prin fonduri de la Uniunea Europeană.

Proiect anunţat de mai mulţi ani

În urmă cu un an, Consiliul Judeţean Hunedoara anunţa că a propus două proiecte de infrastructură pentru care se va accesa finanţare în cadrul axei prioritare 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională a POR 2014-2020. Reprezentanţii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest au precizat că în lista proiectelor prioritare se afla modernizarea şoselei Sântuhalm (Deva) – Hunedoara – Călan, investiţie estimate la 13,5 milioane de euro. De asemenea, pe lista priorităţilor se afla şi culoarul de trafic Mureş Nord, care prevede reabilitarea DJ 706 A Ilia – Brănişca – Păuliş, reabilitarea drumului Lunca – Băiţa – Vălişoara, reabilitarea DJ 761 Şoimuş – Certejul de Sus – Geoagiu Băi, reabilitarea DJ 107A de la limita judeţului Alba – Geoagiu – Bobâlba - Chimindia – Bârsău, reabilitarea DJ 705 Geoagiu – Almaşu Mic de Munte – limita judeţului Alba şi reabilitarea DJ 705 Geoagiu – Geoagiu Băi, cu o valoare totală estimată la circa 30 de milioane de euro. „Drumurile selectate au îndeplinit anumite condiţii. Una dintre ele este să facă legătura între două sau mai multe localităţi, iar alta, la fel de importantă, este să faciliteze accesul spre autostradă, spre Reţeaua Trans-europeană de Transport (TEN-T)”, declara, în august 2015, Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

În prezent, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, proiectul de modernizare pe fonduri de la UE prevede doar reabilitarea tronsonului dintre Hunedoara şi Călan, de aproximativ nouă kilometri, în timp ce pentru porţiunea Hunedoara – Sântuhalm, reabilitarea se va face din alte surse de finanţare.

Vă recomandăm şi:

FOTO Sarmizegetusa Regia şi primii kilometri de asfalt. Şoseaua spre oraşul antic a fost aşteptată două decenii

Principalul drum de acces spre Sarmizegetusa Regia a fost închis traficului rutier din 24 august, când au început lucrările de modernizare. În ultimele două săptămâni, au fost turnaţi primii kilometri de asfalt, iar autorităţile speră ca şoseaua de 18 kilometri spre situl fostului oraş antic să fie finalizată până la sfârşitul anului.

Drumul de marmură spre un sat înmărmurit din Ţinutul Pădurenilor – aşezarea cu biserică şi drum de marmură, dar cu un singur locuitor

Satul hunedorean Alun mai are doar un singur locuitor, însă îi uimeşte pe turiştii care ajung aici nu doar prin liniştea şi frumuseţea locului, dar şi prin drumul de marmură, de aproape zece kilometri, construit în anii ’60, care duce spre localitate.

VIDEO Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştii

Zeci de oameni au participat astăzi la o acţiune de protest în Parcul Naţional Retezat şi au cerut oprirea defrişărilor din ariile protejate. Protestul ecologiştilor, organizat la o săptămână după scandalul de pe Râul Alb, în urma cărora un om de afaceri a rămas paralizat de la gât în jos iar doi activişti au fost agresaţi, a avut parte şi de incidente.