Video Secretul omului din Peștera Cioclovina, descifrat după 30.000 de ani. Moartea în sanctuarul subteran VIDEO

Peștera Cioclovina din Hunedoara (video) a păstrat dovezile uneia dintre cele mai vechi crime cercetate în istoria omenirii. Și nu este singurul mister care face din ea un loc cu totul neobișnuit.

Peste 10.000 de peșteri au fost identificate în România, unele cu totul deosebite prin înfățișarea și istoria lor și prin descoperirile care le-au făcut faimoase.

Un astfel de loc este Peștera Cioclovina din Hunedoara, aflată în Munții Șureanu, în ținutul cetăților dacice.

Este una dintre cele mai lungi din România, galeriile sistemului carstic Ponorici – Cioclovina de apă fiind de opt kilometri. Peștera este dificil de explorat, astfel că turiștilor le este interzis să se aventureze prin cele două intrări ale sale Ponorici și Cioclovina, aflate de-o parte și de cealaltă a dealului Cioclovinei.

Peştera din Munţii Şureanu a fost cercetată de oamenii de ştiinţă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aflați în căutarea unor fosile de urşi.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, Peștera Cioclovina a fost transformată într-o exploatare minieră. Cioclovina ocupa atunci unul dintre primele locuri în lume în ce priveşte rezervele de guano-fosfaţi (bălegar de lilieci și sedimente, folosiți ca îngășământ în agricultură.

Peștera lui Zamolxis

Începând din anii ’50, peștera a fost cercetată intens de speologi. Ar fi fost traversată, pentru prima dată de la un capăt la altul, în 1959.

În adâncurile sale au fost descoperite câteva săli spectaculoase, care ar fi funcționat în urmă cu mii de ani, ca sanctuare subterane, în care oamenii aduceau ofrande unor zeități.

Astfel, românii au legat peștera Cioclovina de legenda lui Zamolxis, divinitatea dacilor despre care autorii antici menționau că ar fi trăit într-o astfel de peșteră, inaccesibilă oamenilor de rând.

Într-una din galeriile peșterii a fost descoperit un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de un speolog.

Craniul din Peștera Cioclovina, vechi de 30.000 de ani

Un craniu uman, descoperit la sfârşitul anilor ’30, în timpul exploatărilor de guano în Peștera Cioclovina din Hunedoara, a stârnit fascinația oamenilor de știință.

Cercetările au arătat că acesta ar fi fost al unei persoane care a trăit aici în urmă cu peste 30.000 de ani, însă ceea ce i-a contrariat pe savanți au fost urmele păstrate pe țeasta umană. Concluzia unor savanți australieni a fost că omul fusese ucis, într-o confruntare față în față, iar cercetarea poate reprezenta și documentarea celei mai vechi crime astfel cunoscute în istorie.

Craniul din Peștera Cioclovina a păstrat urmele mai multor fracturi: două de dimensiuni reduse la baza craniului şi una mare pe partea dreaptă.

Cercetătorii au stabilit că două dintre fracturi au avut loc înainte sau la momentul morţii, între care cea mare de pe partea dreaptă fiind produsă prin lovituri aplicate cu un fel de bâtă, iar cea mai mică fiind provocată de cădere.

Faptul că rănile nu prezintă urme de vindecare dovedeşte că loviturile au fost fatale, aşadar a putut fi emisă ipoteza unei crime.

„Leziunile de la Cioclovina prezintă mai multe caracteristici ale traumatismelor perimortem, inclusiv deformare plastică, fulgi osoși, morfologia marginilor ascuțite, unghiuri de fractură acute sau obtuze și lipsa de vindecare. Acest lucru lasă deschisă posibilitatea ca ambele răni să fi apărut în urma a două lovituri consecutive cu același obiect. Lipsa vindecării indică puternic că rănirea a fost fatală - deși nu putem exclude posibilitatea unor răni suplimentare pe restul corpului, care nu sunt păstrate în evidența fosilă”, arătau oamenii de știință Elena F. Kranioti, Dan Grigorescu și Katerina Harvati, autorii unui studiu publicat în jurnalul PLOS (Biblioteca Publică de Științe).

Comportamentele violente și crimele în epoca în care a trăit omul din Peștera Cioclovina nu sunt surprinzătoare, arătau savanții, având în vedere dovezile crescânde de violență în rândul grupurilor umane timpurii.